Pe 15 ianuarie 1850, s-a născut Mihai Eminescu, una dintre cele mai importante figuri ale literaturii române. Mihai Eminescu, născut Mihail Eminovici, a fost al șaptelea dintre cei unsprezece copii ai lui Gheorghe Eminovici și Ralucăi, venind pe lume în Botoșani.
Copilăria poetului a fost petrecută la Ipotești, iar în adolescență s-a mutat la Cernăuți pentru a urma cursurile gimnaziale. La vârsta de 16 ani, a publicat primul său poem. La 19 ani, a început să studieze filozofia la Universitatea din Viena, unde a intrat în contact cu scrierile unor autori precum Platon, Spinoza, Leibniz, Kant, Rousseau și Schopenhauer, dar și cu filozofia orientală, citind opere precum Ramayana, Mahābhārata și Vedele. În această perioadă, a început să contribuie la revista Convorbiri literare.
La 22 de ani, Eminescu a mers la Berlin pentru a-și continua studiile. S-a întors în țară la 24 de ani și s-a stabilit inițial la Iași. Activitatea jurnalistică a lui Mihai Eminescu a avut loc între anii 1875 și 1883.
În anul 1886, a suferit o cădere nervoasă, iar problemele sale de sănătate mintală au fost interpretate, probabil eronat, ca simptome de neurosifilis. A fost tratat cu injecții de clorură de mercur. Eminescu a încetat din viață la 15 iunie 1889, în sanatoriul doctorului Alexandru Șuțu. A fost înmormântat două zile mai târziu la cimitirul Bellu din București. Cauza morții a fost, cel mai probabil, intoxicația cu mercur.
Manuscrisele lui Mihai Eminescu, alcătuite din 46 de volume și aproximativ 14.000 de file, au fost donate Academiei Române de către Titu Maiorescu în 1902. Eminescu a fost ales membru al Academiei Române post-mortem în 1948.
Ziua de 15 ianuarie a fost desemnată Zi a Culturii Naționale în România, marcând data nașterii poetului național. Această decizie a fost oficializată prin Legea Nr. 238 din 7 decembrie 2010.
