Ziua mondială de luptă împotriva hepatitelor este marcată anual la data de 28 iulie pentru a spori conştientizarea privind hepatita virală, o inflamaţie a ficatului care provoacă o serie de probleme de sănătate, inclusiv cancerul de ficat, se arată pe site-ul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii
Iniţiativa marcării acestei zile a fost luată în 2008 de Alianţa Mondială pentru Hepatită (AMH), iar data de 28 iulie a fost aleasă şi în semn de omagiu adus profesorului Baruch Samuel Blumberg (28 iulie 1925 – 5 aprilie 2011), laureat al Premiului Nobel, cel care a descoperit virusul hepatitei B.
În 2022, Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei este marcată sub sloganul „Bringing hepatitis care closer to you”, potrivit site-ului www.who.int. Astfel, OMS evidenţiază nevoia de a aduce serviciile de îngrijire a bolnavilor de hepatită mai aproape de unităţile şi comunităţile de asistenţă medicală primară, astfel încât oamenii să aibă un acces mai bun la tratament şi îngrijire, indiferent de tipul de hepatită pe care l-ar avea.
Lumea se confrunta în prezent cu o nouă epidemie de hepatită acută inexplicabilă care afectează copiii. OMS, împreună cu oamenii de ştiinţă şi factorii de decizie din ţările afectate, lucrează pentru a înţelege cauza acestei infecţii care nu pare să aparţină niciunuia dintre cele 5 tipuri cunoscute de virusuri hepatitice: A, B, C, D şi E, potrivit site-ului www.who.int.
Această nouă epidemie îndreaptă atenţia spre miile de cazuri de hepatită virală acută care apar în rândul copiilor, adolescenţilor şi adulţilor în fiecare an. Cele mai multe cazuri de hepatită acută provoacă boli uşoare şi chiar pot trece neobservate. Dar în unele cazuri pot duce la complicaţii şi pot fi fatale. Doar în 2019 se estimează că, în întreaga lume, au avut loc 78.000 de decese din cauza complicaţiilor provocate de virusurile hepatitice A, B, C, D şi E.
Eforturile globale prioritizează eliminarea infecţiilor cu hepatită B, C şi D. Spre deosebire de hepatita virală acută, aceste trei infecţii provoacă hepatita cronică care durează câteva decenii şi culminează cu peste 1 milion de decese pe an prin ciroză şi cancer hepatic. Aceste trei tipuri de infecţii cronice sunt responsabile de peste 95% din decesele provocate de hepatită. Deşi există îndrumări şi instrumente pentru a diagnostica, trata şi preveni hepatita cronică virală, aceste servicii nu sunt la îndemâna comunităţilor şi uneori sunt disponibile doar la spitalele centrale sau specializate, se aminteşte, de asemenea, pe site-ul OMS.
OMS îşi propune să obţină eliminarea hepatitei până în 2030, iar pentru aceasta solicită ţărilor să atingă obiective specifice: reducerea noilor infecţii cu hepatita B şi C cu 90%; reducerea cu 65% a deceselor cauzate de ciroza hepatică şi cancer ca urmare a hepatitei; garantarea faptului că cel puţin 90% dintre persoanele cu virus hepatitic B şi C sunt diagnosticate şi că cel puţin 80% dintre cei eligibili primesc un tratament adecvat.
Există cinci tulpini principale ale virusului hepatitei – A, B, C, D şi E. Împreună, hepatitele B şi C sunt cele mai frecvente, acestea ducând la 1,1 milioane de decese şi 3 milioane de noi infecţii anual, indică site-ul https://www.who.int/. Pe fondul pandemiei de COVID-19, hepatita virală continuă să ia mii de vieţi în fiecare zi.
Hepatitele virale sunt boli infecţioase vindecabile dacă se asigură tratamentul şi continuitatea lui. În 2016, OMS a lansat strategia sectorială globală în sănătate care are ca scop eliminarea hepatitelor virale ca ameninţare pentru sănătatea publică, până în anul 2030, iar România şi-a asumat această strategie prin Planul – cadru naţional pentru controlul hepatitelor virale, se menţiona într-un comunicat de presă din 5 noiembrie 2021 al Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România.
Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO) este o organizaţie neguvernamentală, înfiinţată în mai 2009, la iniţiativa unui grup de pacienţi din întreaga ţară. Are filiale şi centre zonale în Alexandria, Arad, Braşov, Bucureşti, Iaşi, Cluj. Asociaţia militează pentru dezvoltarea şi implementarea unei Strategii Naţionale dedicate Hepatitelor Virale (prevenţie, diagnosticare, acces la tratament şi monitorizare), accesul nediscriminatoriu la tratament al pacienţilor cu hepatită cronică, asigurarea măsurilor de prevenţie (vaccinurile împotriva hepatitelor A şi B), creşterea gradului de conştientizare privind afecţiunile hepatice, eliminarea discriminării la locul de muncă şi în comunitate, consolidarea colaborării între ONG-uri, comunitatea medicală, autorităţi publice locale & centrale, în beneficiul pacienţilor cu afecţiuni hepatice.
