România are circa 200 de oraşe mici şi aproximativ 1.200 de comune care sunt nevoite să apeleze la bugetul de stat pentru a putea face faţă costurilor de funcţionare din cauza veniturilor locale insuficiente.
Ministrul Dezvoltării, Adrian Veștea, a transmis că România are circa 200 de oraşe mici şi aproximativ 1.200 de comune care sunt nevoite să apeleze la bugetul de stat pentru a putea face faţă costurilor de funcţionare din cauza veniturilor locale insuficiente.
„În ţara noastră, există circa 200 de oraşe mici şi aproximativ 1.200 de comune care se confruntă cu o presiune financiară considerabilă. Acestea sunt nevoite să apeleze la bugetul de stat pentru a putea face faţă costurilor de funcţionare din cauza veniturilor locale insuficiente. Cu alte cuvinte, cheltuiesc mai mult decât produc şi extind problemele lor în corpul deja greoi al administraţiei statului. Mai mult decât atât, în peste jumătate din administraţiile locale, veniturile nu reuşesc să acopere nici măcar cheltuielile cu salariile. Acesta este un semn că multe dintre comunităţile noastre luptă pentru a se menţine pe linia de plutire”, a afirmat Adrian Veştea, la conferinţa cu tema „O perspectivă critică asupra rolului educaţiei în incluziunea şi rezilienţa financiară în România”.
Potrivit acestuia, situaţia nu este neapărat mai bună nici în rândul municipiilor care nu sunt reşedinţă de judeţ, pentru că din cele 62 de astfel de municipii 56 se confruntă cu aceleaşi provocări financiare, având nevoie de echilibrare de la bugetul central.
În ceea ce priveşte municipiile reşedinţă de judeţ, acestea par să aibă o situaţie financiară mai stabilă, în condiţiile în care doar 9 din cele 40 de municipii reşedinţă de judeţ au nevoie de suport financiar extern pentru a-şi echilibra bugetul.
Ministrul Dezvoltării a subliniat că, pe fondul creşterii preţurilor la utilităţi şi la materiale, autorităţile administraţiei publice locale sunt uneori în imposibilitatea de a asigura funcţionarea aparatului de specialitate, a serviciilor publice din subordine, cu finanţarea proiectelor cu finanţare nerambursabilă sau cu finanţare din programe naţionale aflate în implementare, precum şi plata unor cheltuieli stabilite prin hotărâri judecătoreşti.
„La Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei astăzi sunt înregistrate solicitări de alocare de sume din bugetul de rezervă bugetară, la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023, pentru plata unor cheltuieli curente şi de capital, în sumă totală de aproape 1 miliard lei, pentru 122 de localităţi din cele 27 de judeţe. Cantităţile foarte mari de precipitaţii căzute în prima parte a anului în 26 de judeţe au generat inundaţii, alunecări de teren, au afectat infrastructura hidrotehnică, terasamentele şi malurile de apărare, structura drumurilor judeţene, drumurilor comunale, podurilor, podeţelor şi digurilor, a sistemelor de alimentare cu apă, dar şi a multor şcoli şi sedii de primării”, a mai spus ministrul.
În acest sens, sunt înregistrate solicitări de alocare de sume din bugetul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pentru anul 2023, pentru unităţi administrativ – teritoriale afectate de calamităţi naturale, în sumă totală de peste 2 miliarde de lei pentru 597 de localităţi.
Potrivit acestuia, există şi oameni bine pregătiţi, respectiv „unii administratori care au făcut minuni în localităţile pe care le gestionează”, doar că într-o societate integrată european, occidental, „în România aceste minuni ar trebui să fie o normalitate”.
„Cum facem să transformăm minunile în normalitate? O parte din răspunsul la această întrebare este legat de o decizie foarte mult aşteptată şi necesară pentru o administraţie mai eficientă: reorganizarea administrativ-teritorial a României. Am susţinut şi susţin ideea unei administraţii mai suple, mai eficiente, cu mai puţine UAT-uri . Consider că reorganizare administrativ-teritorială şi regionalizarea ar putea contribui la consolidarea capacităţii administrative la nivel local şi dezvoltarea de proiecte strategice pe termen lung. Privind din perspectiva cetăţeanului, consider că un cetăţean mai bine pregătit din punct de vedere financiar poate pune o mai mare presiune pe administraţia publică locală să cheltuie banii corect şi eficient”, a susţinut Adrian Veştea.
