Din anul 1989 și până în prezent România a avut patru președinți – Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis. Duminică, 18 mai 2025, România își alege al 5-lea președinte după Revoluție.
După Revoluția din 1989, România a trecut prin multe schimbări, inclusiv la nivelul președinției. De-a lungul acestor aproape trei decenii, am avut președinți care au marcat diferit istoria țării.
În cei peste 35 de ani de democrație, România a avut patru președinți aleși și doi președinți interimari. În acest interval au avut loc mari proteste de stradă, mineriade, privatizări în lanț, crize economice și politice, dar și multe scandaluri, mai mult sau mai puțin politice.
Ion Iliescu a fost primul președinte ales democratic al României după căderea comunismului. Cunoscut deja dinainte de perioada de tranziție, Iliescu a câștigat alegerile din 20 mai 1990, zi cunoscută popular drept „Duminica orbului” când populația abia începea să se acomodeze cu noile realități.
Iliescu, candidat al Frontului Salvării Naționale (FSN) a obținut 85% dintre voturile exprimate (12,23 milioane din 14,37 milioane), fiind urmat de Radu Câmpeanu (din partea PNL) la foarte mare distanță, cu 10,6% dintre voturi (1,53 milioane) și de Ion Rațiu care a fost votat de doar 4,3% dintre românii care au participat la vot (circa 617.000). Deși începutul mandatului său scurt (doar doi ani) a fost marcat de unele turbulențe, precum violențele mineriadelor, Iliescu a reușit să câștige un nou mandat în 1992.
Emil Constantinescu a venit cu promisiunea schimbării. Ca geolog și unul dintre liderii opoziției, el și-a încercat din nou forța politică la alegerile din 1996, după ce în 1992, în turul II, a fost depășit fără drept de apel de Ion Iliescu (61,43% dintre voturi versus cele 38,57 ale lui Constantinescu, susținut de CDR).
De data aceasta victoria a fost de partea candidatului Convenției, care l-a depășit pe Iliescu în turul II cu peste un milion de voturi, strângând 54,41% dintre sufragiile exprimate de români.
Constantinescu a încercat să implementeze reforme importante, inclusiv în domeniul restituirii proprietăților și combaterii corupției. Cu toate acestea, mandatul său nu a fost lipsit de probleme, fiind marcat de violențele mineriadelor și de dificultăți în a-și impune autoritatea în fața partenerilor din coaliția de guvernare.
Dinamica mandatului prezidențial a fost dată și de rotativa de premieri, respectiv de faptul că în patru ani s-au aflat la Palatul Victoria trei premieri „plini” și alți doi interimari. Pe rând, s-au perindat la șefia guvernului Victor Ciorbea, Gavril Dejeu, Radu Vasile, Alexandru Athanasiu și, poate mai ales, Mugur Isărescu. În cazul lui Isărescu s-a operat una dintre cele mai cunoscute derogări, respectiv faptul că a fost „lăsat” să fie premier fără a-și pierde, la finalul mandatului de prim-ministru, pe cel de guvernator al băncii centrale a României.
În 2000, Ion Iliescu s-a întors în fruntea țării pentru al treilea mandat. În această perioadă, România a făcut pași importanți pe calea integrării europene și a fost acceptată în NATO.
Traian Băsescu a preluat funcția de președinte în 2004, venind din postura de primar al Bucureștiului, deci de al doilea cel mai votat om politic din România. Băsescu a fost cunoscut pentru stilul său popular și implicarea activă în politica națională. A fost printre primii politicieni care au investit masiv în campanii electorale online, specifice unui public mai tânăr.
Sub conducerea sa, România a devenit membră a Uniunii Europene în 2007, un moment esențial pentru țară. Totuși, mandatul său a fost marcat de conflicte politice și de două suspendări din funcție, din cauza divergențelor cu Parlamentul. În ciuda acestor probleme, Băsescu a fost reales în 2009, într-o competiție electorală strânsă.
În 2014, Klaus Iohannis a câștigat președinția într-o „finală” (tur II de alegeri prezidențiale istoric) „de infarct” cu Victor Ponta. Iohannis a recuperat o diferență de peste un milion de voturi în fața lui Ponta, câștigând turul II cu 6,28 de milioane de voturi la 5,24 milioane de voturi.
Proaspăt-liberalul a promis o „Românie educată” și un suflu european pe care ceilalți președinți nu l-au avut sau nu l-au arătat. Iohannis avea în spate o carieră de profesor de fizică și era fost primar al Sibiului. El a fost susținut de tineri și de diaspora românească, fiind votat masiv, mai degrabă ca un vot anti-PSD însă, după cum au remarcat atunci mai mulți specialiști.
În timpul mandatului său, Iohannis a fost criticat de unii pentru lipsa de implicare internă, ca moderator al puterilor în stat. Mai multe voci l-au numit „președintele absent”, acuzând că a stat mai mult în concediu sau fără vreo ieșire pe scena publică, decât la cârma țării.
Klaus Iohannis a fost reales pentru al doilea mandat în noiembrie 2019, învingând-o în al doilea tur de scrutin pe Viorica Dăncilă, candidatul Partidului Social Democrat (PSD). În ciuda criticilor și provocărilor, Iohannis a reușit să câștige încrederea alegătorilor pentru un nou mandat, însă și acesta a fost mai degrabă un vot anti-PSD și anti-Dăncilă, decât un vot în favoarea lui Iohannis.
