Federația Română de Fotbal a depus candidatura pentru ca Bucureștiul să găzduiască finala Europa League din 2028 sau 2029, pe Arena Națională, însă primele semnale de la UEFA nu dau mari speranțe.
Șansele de a obține organizarea finalei Europa League din 2028 sau 2029, pe Arena Națională sunt minime în acest moment.
Capitala României a mai organizat în 2012 ultimul act al celei de-a doua competiții intercluburi de pe continent, dar condițiile nu erau atât de stricte precum sunt cele din noul regulament al forului cu sediul la Nyon.
Infrastructura nu este nici de data aceasta de partea României. În dosarul depus de Federația Română de Fotbal se regăsesc multe promisiuni în loc de certitudini, în timp ce principalele competitoare, Franța și Italia, pun pe masă cele mai bune facilități pentru spectatori și transmisie.
Dacă în urmă cu 13 ani accentul era pus în principal pe stadion, broadcasting și securitate, prevederile UEFA impun acum un set mult mai complex de cerințe, vechile criterii fiind abia un punct de plecare.
Finala de pe 9 mai 2012, dintre Atletico Madrid și Athletic Bilbao (3-0), a fost considerată o reușită la nivel sportiv, dar a scos la iveală și carențele organizatorice ale Bucureștiului.
Aeroportul „Henri Coandă” a fost depășit de fluxul de curse, iar transportul public s-a blocat în mai multe rânduri, chiar dacă municipalitatea a pus la dispoziție linii speciale de autobuz, deși în documentația propusă de autoritățile Capitalei se menționa că mobilitatea spectatorilor va fi asigurată de un nou tronson de metrou, care conectează Otopeniul de Piața Muncii. Arc peste timp, noua magistrală nu este gata nici în prezent.
Oficialii UEFA au remarcat entuziasmul local și ospitalitatea, dar în rapoartele interne au notat deficiențe de infrastructură și o lipsă de coerență logistică.
De altfel, de atunci, România nu a mai primit niciodată o nominalizare pentru un alt eveniment major, cu excepția celor patru meciuri de la ediția aniversară Euro 2020, găzduită de 11 orașe din 11 țări.
În dosarul pentru 2028 și 2029, Federația Română de Fotbal a propus din nou Arena Națională, argumentând prin experiența anterioară și infrastructura existentă. Dificultatea constă în faptul că, dincolo de stadionul aflat in degradare , niciun alt element al logisticii urbane nu a evoluat semnificativ.
Linia de metrou spre aeroport, aflată în construcție, nu va fi finalizată mai devreme de sfârșitul lui 2028. Prin urmare, accesul rutier rămâne complicat, iar parcarea Arenei Naționale, cu 192 de locuri subterane și 1.300 supraetajate, ar putea fi considerată și ea insuficientă pentru cerințele actuale.
Standardele de cazare reprezintă un alt punct vulnerabil. Orașul nu dispune, conform estimărilor, de cele 6.000 de camere de patru și cinci stele necesare într-o zona aflată la cel mult o oră distanță de stadion. În plus, o parte dintre hotelurile mari nu au standardul de securitate cerut pentru delegațiile oficiale.
Raportul tehnic UEFA acordă, mai nou, un scor important sustenabilității: localitățile trebuie să prezinte planuri detaliate de management ecologic, de la transport electric la reducerea consumului de energie.
Cerințele sunt acum parte obligatorie, nu opționale și sunt incluse în categoria 4 de solicitări, cea mai înaltă posibilă.
În 2012, multe dintre prevederi nu existau, iar UEFA evalua mai degrabă capacitatea de organizare, în detrimentul ecosistemului urban. Iată condițiile de bază puse de forul european:
- capacitate brută tipică 40.000-60.000 de locuri, fără sectoare închise, iar suprafața de joc să fie iarbă naturală sau hibrid, conform Pitch Quality Guidelines;
- rețea de transport public rapid între aeroport, stadion și centrul orașului, cu program extins în ziua meciului;
- plan de sustenabilitate privind amprenta de carbon și reciclarea deșeurilor generate de eveniment;
- zone media dedicate pentru minimum 600 de jurnaliști, inclusiv spații pentru broadcast 4K și 5G integrat;
- minimum 6.000 de camere de cazare verificate la standardul UEFA, în proximitatea stadionului (maximum 60 minute de deplasare);
- centru de voluntari și fan-zone-uri oficiale certificate din punctul de vedere al securității și al logisticii;
,,România a demonstrat că deține capacitatea de a organiza cu succes astfel de evenimente majore, fiind un partener competitiv pentru UEFA în circuitul fotbalului european, iar acum dorim să folosim moștenirea precedentelor turnee organizate în țara noastră pentru a crea un nou capitol impresionant în istoria fotbalului românesc, a transmis Răzvan Burleanu, președinte FRF.
Începând cu ciclul 2025-2026, UEFA derulează un proces de licitație standardizat, cu etape clare și termene publice. Țările interesate depun un dosar complet cu peste un an înainte de desemnare, care este ulterior analizat de o comisie independentă.
Aceasta evaluează proiectele în baza unor criterii operaționale stricte, iar influența politică este mult diminuată. România mai are timp până în primăvara lui 2026 să aducă îmbunătățiri și clarificări, dar, până atunci, dosarul de la Nyon pare mai degrabă o scrisoare de intenție decât o garanție.
