Apicultorii cer măsuri urgente de sprijin și avertizează: importurile de miere din statele Mercosur vor lovi sectorul apicol. Apicultorii români solicită măsuri urgente pentru sprijinirea familiilor de albine şi reducerea costurilor de producţie, în contextul dificultăţilor economice din ultimii ani.
Preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Răzvan Coman, afirmă că, deşi anul trecut s-a încercat fără succes obţinerea unui ajutor de minimis de la Ministerul Agriculturii pentru susţinerea familiilor de albine, în prezent se află în Parlament patru proiecte legislative care vizează acordarea unui sprijin financiar pentru fiecare familie de albine, reducerea TVA la hrana utilizată în stupine şi diminuarea unor costuri fiscale care afectează activitatea apicolă.
„S-a încercat, la nivel de minister, să obţinem fonduri măcar pentru menţinerea familiilor de albine prin asigurarea hranei, însă, din păcate, acest sprijin nu s-a concretizat. Am avut deschidere din partea unor reprezentanţi din Parlament, iar în momentul de faţă există patru proiecte legislative în discuţie. Două dintre ele prevăd acordarea unui sprijin pentru fiecare familie de albine, timp de trei ani. Propunerea vizează aproximativ 12-15 euro pentru fiecare familie de albine, în jur de 60-70 de lei, dar forma finală a proiectului nu este încă stabilită. I-am ruga pe cei în măsură să îşi aplece un pic sufletul şi inima către aceste lucruri, în ciuda condiţiilor economice pe care le ştim”, a declarat Răzvan Coman, la Târgul Naţional al Mierii.
Un alt proiect menţionat de şeful ACA se referă la reducerea TVA pentru hrana albinelor.
„La majoritatea animalelor, hrana are TVA de 11%, însă albina nu consumă furaje, ci zahăr, iar zahărul este taxat cu 21%. Este practic singurul substituent de hrană pe care îl putem folosi. De asemenea, după modificările fiscale din decembrie, au crescut şi impozitele pentru mijloacele de transport apicole, unele ajungând la 2.000-3.000 de lei pe an, costuri care se reflectă în preţul produsului final”, a precizat el.
Referitor la importurile de miere din statele Mercosur, reprezentantul apicultorilor a avertizat că acestea ar putea creşte semnificativ odată cu eliminarea taxelor vamale. Potrivit acestuia, până acum, din ţările din această regiune intrau în Uniunea Europeană aproximativ 45.000 de tone de miere, însă volumele ar putea fi mult mai mari în viitor, fiind scutite de taxe vamale.
„Vă daţi seama că vor veni cantităţi mai mari şi scutite de taxa de import. Categoric vor fi afectaţi nu numai apicultorii din România, ci toţi apicultorii din Uniunea Europeană. Lucrul acesta nu aduce beneficii sectorului agricol european, care va fi afectat şi din punct de vedere al polenizării, pentru că va scădea numărul familiilor de albine. Apicultorul nu va mai putea susţine economic un număr semnificativ de familii de albine sau măcar pe cele existente, pentru că nu mai este rentabil. Practic, este falimentar. Şi toate aceste importuri din Mercosur se vor suprapune peste cele din Ucraina şi China”, a explicat Coman.
Acesta consideră că autorităţile trebuie să efectueze analize pentru toate loturile de miere care vin din aceste ţări şi nu doar pentru un anumit procent.
„Dacă analizele se vor face cum s-au făcut şi până acum, agricultura – nu numai apicultura din Uniunea Europeană – nu va avea nicio şansă. Propunerea este ca pentru fiecare lot să se facă buletine de analiză, în laboratoare certificate de Uniune şi supravegheate de autorităţile sanitare veterinare naţionale, nu doar pentru 4% din loturi, cum este situaţia în prezent. Una este să practici cultura mare, zootehnia sau apicultura în Ucraina, China, Argentina sau Brazilia şi altceva în UE”, a punctat preşedintele asociaţiei.
În ceea ce priveşte producţia de miere din 2026, şeful ACA afirmă că estimările sunt pozitive, aşteptând o producţie de 17.000-18.000 de tone, mult mai bună decât anul trecut, datorită condiţiilor meteo actuale. Efectivele de familii de albine din România au fost refăcute în mare parte după pierderile masive din anul trecut, fiind estimate acum la 1,5-1,6 milioane de familii.
„După un an extrem de dificil în 2025, iarna a fost aproape normală şi stupii care au intrat la iernat în mare parte din ţară au ieşit cum trebuie, dar există zone, mai ales în centrul ţării, unde mortalităţile au fost exagerate, similar anului trecut. În principiu, însă, putem spune că în mare parte din ţară primăvara este normală pentru dezvoltarea familiilor de albine, iar estimările noastre sunt pozitive atât pentru efective, cât şi pentru producţie. Ne apropiem de 20.000 de tone într-un an normal”, a declarat reprezentantul apicultorilor.
Acesta a explicat că temperaturile mai scăzute din această perioadă încetinesc dezvoltarea vegetaţiei, ceea ce poate proteja culturile de eventuale îngheţuri târzii şi favoriza culesurile principale.
Pe lângă dificultăţile economice, reprezentantul ACA afirmă că schimbările climatice reprezintă o provocare majoră, obligând apicultorii să se adapteze rapid.
„Condiţiile de acum cinci-zece ani nu mai sunt valabile. Practicarea apiculturii necesită o adaptabilitate extrem de ridicată, iar apicultorii trebuie să intervină rapid şi să aplice metode despre care înainte nici măcar nu auziseră. Schimbările climatice au venit prea urgent, iar cercetările durează doi-trei ani pentru rezultate. În lipsa culesului, a temperaturilor ridicate sau a mutării stupilor în zone cu mai multe resurse, toate aceste metode trebuie implementate imediat. Dacă nu azi, ieri era cel mai bine”, a adăugat el.
De asemenea, şeful ACA a subliniat că producţia scăzută de miere din anul precedent a influenţat preţurile, însă creşterile au fost minime, întrucât acestea depind de piaţa internaţională.
„De exemplu, producţia de miere de salcâm din România a fost doar 10-20% din ceea ce trebuia să se producă, însă preţurile nu au crescut semnificativ. Uniunea Europeană importă multă miere, iar preţul internaţional dictează practic şi preţul din România. Aici este paradoxul: nu ai producţie, ai cerere, dar preţul nu creşte, pe considerentul că vine din afară altfel de miere, iar EFSA a demonstrat în 2023 că peste 60% din cele peste 300 de probe erau surogate de zahăr”, a menţionat Răzvan Coman.
