Baletul politic continuă: „Dansatorul” Grindeanu scoate din nou PSD la consultări, în timp ce România stă pe un butoi de pulbere. Guvernarea este din nou pusă la vot pe 20 aprilie. Spectacolul acesta al „plecării care nu mai vine” a devenit obositor pentru orice cetățean care așteaptă soluții, nu sondaje interne. În plină criză bugetară și cu termenele PNRR strângând la gât economia națională, PSD refuză să ofere stabilitate. Sorin Grindeanu, președintele social-democraților, a reluat spectacolul gesturilor largi și al declarațiilor evazive, anunțând o „mare consultare” pe 20 aprilie pentru a decide dacă partidul mai rămâne sau nu la guvernare.
5.000 de membri decid viitorul țării, în timp ce Grindeanu decide coregrafia.
Într-o conferință de presă marcată de obișnuita sa gesticulare amplă și „bâțâială” la pupitru, Sorin Grindeanu a anunțat că soarta coaliției depinde acum de votul a 5.000 de membri PSD. În loc de o strategie constructivă pentru a salva banii europeni, liderul PSD propune o „autoevaluare” colectivă care pare mai degrabă o metodă de a pasa responsabilitatea de la vârful partidului către bază.
„Vom acţiona în concordanţă cu ce doresc membrii PSD, imediat”, a punctat Grindeanu, lăsând să se înțeleagă că pe 20 aprilie „toate variantele sunt pe masă” – inclusiv schimbarea premierului Ilie Bolojan.
Și, din nou, o ședință pentru a pregăti… o altă ședință
Românii care așteptau măsuri concrete după adoptarea bugetului pe 2026 au primit, în schimb, un calendar birocratic: va mai exista o ședință de Birou Permanent Național doar pentru a stabili ce întrebări vor fi puse în cadrul consultării. În acest timp, tensiunile cu partenerii de la PNL și USR au atins cote maxime, după ce votarea bugetului în Parlament s-a transformat într-un circ al orgoliilor în comisii și plen.
Grindeanu a ținut să sublinieze că analiza va fi una riguroasă: „Vom spune şi punctele plus şi punctele minus şi mai ales vom începe cu propria analiză”. Totuși, cetățeanul de rând vede doar un minus uriaș în dreptul predictibilității.
Pentru a completa tabloul, Grindeanu se pregătește de un turneu la Bruxelles săptămâna viitoare, unde va informa Partidul Socialist European despre „evaluarea internă”. Deși dă asigurări că PSD nu va face alianță cu AUR și nu va susține un guvern minoritar, incertitudinea întreținută săptămânal blochează orice tentativă de gândire constructivă la nivel guvernamental.
În timp ce liderul PSD își exersează retorica și gestica pe la televiziuni, marile proiecte de infrastructură și reformele administrative sunt lăsate în așteptarea unui vot intern de partid. Pentru cetățeanul obosit de acest „dans” de-a plecarea de la guvernare, întrebarea rămâne: cine guvernează de fapt România în timp ce partidele își numără „plusurile și minusurile” în interiorul sediilor din Kiseleff și Modrogan?
România rămâne în „stand-by” economic în timp ce partidele își numără orgoliile, iar factura instabilității este extrem de ”piperată”: investitorii fug, iar leul tremură
În timp ce liderul PSD își exersează retorica, piețele financiare nu stau la discuții. Această telenovelă politică săptămânală despre „plecăm sau rămânem” are efecte imediate și dureroase pentru buzunarul cetățeanului:
-Cursul valutar sub presiune: Incertitudinea privind viitorul Guvernului după 20 aprilie pune o presiune uriașă pe leu, riscând să scumpească importurile și, implicit, ratele la bănci.
-Retragerea capitalului: Investitorii străini, care caută predictibilitate pe 10 ani, nu pe două săptămâni, încep să privească spre piețe mai stabile. Nimeni nu investește într-o țară unde pilonul principal al guvernării stă „la consultări” interne în loc să aplice bugetul.
-Ratingul de țară în pericol: Agențiile de rating monitorizează atent capacitatea României de a avea un executiv funcțional. Un blocaj politic prelungit între PSD, PNL și USR ar putea duce la retrogradarea României, ceea ce înseamnă împrumuturi mai scumpe pentru stat.
Pentru cetățeanul obosit de acest „dans” de-a plecarea de la guvernare, spectacolul oferit de Grindeanu și consultările sale interne reprezintă o lipsă crasă de gândire constructivă. În timp ce liderii își numără „plusurile și minusurile” , marile proiecte de infrastructură rămân încremenite sub semnul întrebării: cine va semna deconturile PNRR în august dacă guvernul se prăbușește în aprilie?
