Bugete record au fost allocate în acest an pentru educație și sănătate. Guvernul a crescut salariile celor din învățământ și ale personalului medical. Educația și Sănătatea, domenii-cheie pentru România, au beneficiat de alocari finaciare semnificative. Deși prioritate au investițiile în cele două domenii-cheie, Guvernul a crescut salariile celor din învățământ, cât și ale personalului medical.
Investițiile în cele două domenii au vizat modernizarea infrastructurii, îmbunătățirea condițiilor de studiu și tratament, dar și creșterea calității serviciilor oferite cetățenilor. Primii pași au fost făcuți încă de la finalul anului trecut, de la construcția bugetului, când educația a primit peste 4% din PIB, un plus cu 55% față de 2023. Și la Sănătate bugetul a crescut considerabil față de anul trecut , cu un plus de 44%, adică mai mult cu 5,8 miliarde de lei, față de execuția din 2023.
Un obiectiv major al Guvernului a fost modernizarea infrastructurii școlare. S-au alocat fonduri pentru renovarea și dotarea școlilor și liceelor din întreaga țară. Programele de reabilitare au inclus renovarea clădirilor școlare pentru a asigura condiții optime de învățare, instalarea de laboratoare moderne de științe, informatică și tehnologii sau dotarea sălilor de clasă cu echipamente IT de ultimă generație.
Însă, bani mai mulți au fost alocați și pentru plata salariilor. Potrivit fișei de buget pentru 2024, cheltuielile de personal sunt de peste 32 de miliarde de lei, o creștere cu aproximativ 23% față de anul trecut. Această majorare vine ca urmare a celor două creșteri salariale pentru personalul din învățământ. Anul acesta, Guvernul a acordat majorări salariale pentru angajații din învățământ de aproximativ 20%, la care se adaugă majorările din vara anului trecut, ceea ce înseamnă o creștere a veniturilor de aproximativ 50% pentru cadrele didactice, în ultimele 12 luni.
Pentru a sprijini elevii și studenții din medii defavorizate, Guvernul a crescut bugetul pentru burse și a implementat programe de suport educațional. Aceste măsuri au avut drept scop reducerea abandonului școlar și promovarea egalității de șanse în educație.
Sectorul sănătății a beneficiat, de asemenea, de alocări financiare semnificative din partea Guvernului . Aceste investiții sunt menite să îmbunătățească serviciile medicale și să asigure accesul tuturor cetățenilor la tratamente de calitate.O parte semnificativă a fondurilor a fost destinată modernizării spitalelor. Proiectele au inclus renovarea și extinderea unităților medicale, achiziționarea de echipamente medicale moderne sau construirea de noi secții și spitale în zone deficitare.
În luna martie, Guvernul a aprobat o Ordonanță de Urgență care prevede majorări salariale pentru angajații din sănătate de până la 40%.
„Pentru asistenţii medicali, cumulativ cu cei 5% acordaţi la începutul anului, majorarea e de 35%, o majorare consistentă. Personalul TESA primeşte 20%, personalul auxiliar – 25% şi ceva mai puţin la medici care au avut salariile mărite încă din 2018 foarte mult şi acum, în afară de cei 5% acordaţi la începutul anului, mărirea e de 8%”, a explicat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
Ultima și cea mai mare majorare a veniturilor angajaților din sănătate a fost în luna iunie, de 25%. Este cea de-a treia majorare după cea din ianuarie, respectiv martie. Astfel, un asistent medical va câștiga în medie cu 2.000 de lei brut în plus, în timp ce un medic rezident va câștiga cu aproximativ 1.700 de lei mai mult. Pentru că sporurile diferă de un la un spital la altul, angajații pot avea venituri mai mari și cu 80%, în funcție de nivelul sporurilor de care beneficiază.
Din cele aproape 30 de miliarde de euro alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, 3.6 miliarde de euro sunt alocate pentru Educație, iar 2,4 miliarde de euro pentru Sănătate. Prin PNRR urmează să fie construite 140 de creșe, 75.000 de săli de clasă dotate, dar si peste 1.000 de laboratoare smart. De asemenea, vor fi făcute zeci de mii de noi locuri de cazare în campusuri universitare, iar până în 2026 vor fi înființate 10 centre de învățământ dual.
În afară de cele 20 de unități spitalicești, potrivit PNRR, până în 2024 vom avea și peste 20 de secții de terapie intensivă pentru nou născuți, inclusiv cu ambulanță pentru transport nou-născuți, 3.000 de cabinete, în special în zona rurală, urmează să fie renovate și dotate, iar 30 de ambulatorii urmează să fie reabilitate, extinse și dotate la standarde UE.
