Curtea Constituţională a respins, cu majoritate de voturi, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precum şi legea, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Curtea Constituţională a stabilit că Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art.114 din Constituţie, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relaţii sociale şi a justificat atât urgenţa, cât şi necesitatea adoptării legii.
Conform datelor oficiale ale Casei Naționale de Pensii, în luna ianuarie, în România, au fost 5.793 de beneficiari ai Legii 303/2002 privind statutul procurorilor și magistraților, care au avut o pensie medie de 25.447 de lei, echivalentul a nouă pensii medii lunare din sistemul „normal”, al asigurărilor sociale de stat, respectiv de peste nouă ori pensia medie de 2.819 lei pe lună.
„Dispoziţiile criticate asigură o trecere graduală la noile condiţii de vechime şi de vârstă necesare obţinerii pensiei de serviciu şi nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituţie, prin raportare la Decizia Curţii Constituţionale nr.467/2023. Eliminarea actualizării pensiei de serviciu în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituţie.”
De asemenea, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibile, solicitările privind sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu întrebări preliminare. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinseci, Curtea a constatat că angajarea răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi Senatului, în şedinţă comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituţională al raporturilor dintre Guvern şi Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât şi actul de legiferare în sine.
Noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor adoptat de Guvern prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.
Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii şi procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la acelaşi nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.
