Curtea Constituțională a României a respins sesizarea privind evaziunea fiscală. Este vorba despre Legea privind unele măsuri pentru consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale, adoptată în luna decembrie 2023 de Camera Deputaților – proiect inițiat de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă.
Curtea Constituțională a României a respins sesizarea privind evaziunea fiscală. Este vorba despre Legea privind unele măsuri pentru consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale, adoptată în luna decembrie 2023 de Camera Deputaților – proiect inițiat de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă.
„În ședința din data de 19 martie 2024, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și de deputați neafiliați și a constatat că dispozițiile art. I pct. 6 [cu referire la art. 9 ind. 2 alin. (1) lit. c), la art. 9 ind. 2 alin. (2) coroborat alin. (1) lit. b) al aceluiași articol și la art. 9 ind. 3 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale], ale art. I pct. 7 [cu referire la art. 10 din Legea nr. 241/2005], ale art. I pct. 8 [cu referire la art. 10 ind. 1 din Legea nr. 241/2005], ale art. II pct. 1 și ale art. III pct. 1 din Legea privind unele măsuri pentru consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și legea criticată, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate”, a anunțat CCR.
CCR susține că legea este un pas important pentru trecerea „spre teoriile moderne” ale dreptului penal, în care principalul obiectiv al politicii penale trebuie să vizeze descoperirea și confiscarea bunurilor ilicite.
„În esență, Curtea a reținut că dispozițiile legii criticate constituie un pas important în trecerea pe care statele trebuie să o facă de la teoriile tradiționaliste de natură retributivă ale dreptului penal, conform cărora aplicarea unor pedepse privative de libertate în cazul comiterii infracțiunilor reprezintă o condiție sine qua non a restabilirii ordinii de drept, spre teoriile moderne specifice acestei ramuri de drept, potrivit cărora, în cazul infracțiunilor ce au ca scop realizarea unor câștiguri ilicite, principalul obiectiv al politicii penale etatice trebuie să vizeze descoperirea și confiscarea respectivelor bunuri (în sens larg), în vederea introducerii lor sau a contravalorii lor în bugetul public”, explică CCR, într-un comunicat de presă.
Totodată, Curtea a constatat că dispozițiile legale sunt în acord cu exigențele constituționale privind calitatea legii, egalitatea în drepturi, procedura de legiferare și respectarea deciziilor CCR.
Camera Deputaților a adoptat, în decembrie 2023, în calitate de for decizional, proiectul inițiat de liderii PSD și PNL, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, privind unele măsuri pentru consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale. Actul normativ modifică Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.
Potrivit noilor prevederi, va constitui infracțiune și se va pedepsi cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă nereținerea impozitelor și/sau contribuțiilor.
De asemenea, vor constitui infracțiuni de evaziune fiscală și se vor pedepsi cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi sau cu amendă următoarele fapte săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale: evidențierea, în actele contabile, în factura electronică sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive; alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv electronice; executarea de evidențe contabile duble folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv cele electronice.
Aceeași pedeapsă va fi aplicată și pentru „folosirea de către contribuabil, cu rea-credință, a sistemului național privind factura electronică RO e-Factura, în vederea creării aparenței de legalitate a unor operațiuni fictive sau disimulării circuitului tranzacțional real al bunurilor/serviciilor; utilizarea de aparate de marcat electronice fiscale care nu sunt conectate la sistemul informatic național de supraveghere și monitorizare a datelor fiscale, potrivit legii, sau alterarea aparatelor de marcat electronice fiscale pentru netransmiterea unor date fiscale sau transmiterea unor date fiscale nereale”.
În aceste cazuri de infracţiuni, „dacă până la expirarea unui termen de maximum 30 zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente, în urma căruia se individualizează un prejudiciu datorat bugetului general consolidat de până la 1.000.000 euro, prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte”, au stabilit deputaţii.
În această situaţie, organele competente nu vor sesiza organele de urmărire penală.
De asemenea, tot în aceste cazuri de infracţiuni, „dacă până la primul termen de judecată prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate”.
„Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceste condiţii este de până la 1.000.000 euro inclusiv, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amenda”, se mai prevede în actul normativ adoptat.
Totodată, „dacă ulterior primului termen de judecată şi până la judecarea definitivă a cauzei prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc cu o treime”.
Proiectul mai prevede că în cazul săvârşirii acestor infracţiuni „prin care s-a cauzat un prejudiciu ce nu depăşeşte 1.000.000 de euro, în echivalentul monedei naţionale, dacă în cursul urmăririi penale prejudiciul cauzat majorat cu 25% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte, aplicându-se dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Codul de procedură penală”.
