Curtea Constituțională a României a decis să amâne soluționarea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție privind legea care modifică condițiile de pensionare ale magistraților și metoda de calcul a pensiilor acestora. Noul termen este duminică, 28 decembrie
Curtea Constituțională a României a decis să amâne soluționarea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție privind legea care modifică condițiile de pensionare ale magistraților și metoda de calcul a pensiilor acestora. Noul termen pentru pronunțarea deciziei a fost stabilit pentru 28 decembrie, care va fi o zi de duminică.
Inițiativa Înaltei Curți, adoptată unanim pe 5 decembrie, viza verificarea constituționalității Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu . Magistrații au argumentat că legea ar discrimina judecătorii și procurorii în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii speciale, afectând independența sistemului judiciar și eliminând practic pensia de serviciu pentru aceștia.
De asemenea, actul normativ a fost criticat pentru ambiguități legislative, lacune normative și neconcordanțe cu standardele internaționale stabilite prin jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și a CEDO, precum și pentru posibila încălcare a deciziilor obligatorii ale Curții Constituționale.
Analiza Înaltei Curți evidențiază mai multe elemente care ar putea face legea neconformă cu prevederile constituționale, iar decizia finală va fi cunoscută abia la sfârșitul anului.
Instanța consideră că legea atacată afectează independența justiției, elimină treptat pensiile de serviciu pentru magistrați și este incompatibilă cu standardele internaționale și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și CEDO. De asemenea, legea folosește termeni neclari, prezintă lacune normative și ignoră deciziile anterioare ale CCR, încălcând principiul supremației Constituției.
„Anulează de facto pensiile de serviciu, creând pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generațiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii. Legea încalcă independența justiției raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene, CEDO și ale CCR. Toate aceste instanțe au pronunțat decizii exprese și explicite care fac ca soluția legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenței justiției. Legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancționat expres soluții normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual și prin aceasta încalcă principiul supremației Constituției și caracterului obligatoriu al deciziilor CCR”, consideră Instanța supremă.
Judecătorii mai arată că proiectul nu oferă nicio fundamentare financiară solidă. În prezent, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparțin sistemului de apărare și ordine publică, în timp ce restul de aproximativ 10.000 sunt magistrați, grefieri, funcționari parlamentari sau personal diplomatic.
Pentru plata pensiilor acestora se alocă anual 2,2 miliarde de lei, comparativ cu peste 14 miliarde de lei pentru pensiile militare. Înalta Curte de Casație și Justiție critică, astfel, expunerea de motive a proiectului, considerând-o mai degrabă un instrument de comunicare publică decât o justificare riguroasă a necesității schimbărilor legislative.
Aceasta este a doua încercare a Guvernului de a reforma pensiile magistraților. Primul proiect a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, deoarece Executivul nu solicitase, în termenul legal, avizul CSM, chiar dacă acesta are doar rol consultativ.
