Parlamentul European va avea cu 15 deputaţi mai mult în 2024. Cele mai câştigate țări vor fi Franţa, Spania şi Ţările de Jos. Fiecare dintre aceste ţări va avea doi europarlamentari în plus, în timp ce ţările care vor câştiga încă un eurodeputat sunt Austria, Belgia, Polonia, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Letonia, Irlanda şi Danemarca, potrivit unui document al Consiliului UE datat 26 iulie.
Modificările care prevăd creșterea cu 15 a numărului eurodeputaților, dar care necesită încă aprobare legală formală din partea Consiliului European şi a Parlamentului însuşi, vor spori numărul de locuri în PE de la 705 în prezent la 720 între 2024 şi 2029. Parlamentul – care nu are puterea de a decide singur asupra propriei componenţe – îşi schiţase o schemă uşor diferită, care ar fi adus creşterea numărului de eurodeputaţi la doar 716. În negocierile dintre guverne, Franţa, Belgia şi Polonia au adus argumente convingătoare pentru a adăuga încă patru locuri pentru ele.
Locurile sunt distribuite în funcţie de un calcul care ţine cont de schimbările în dimensiunea populaţiei, dar, de asemenea, suprareprezintă uşor cele mai mici ţări membre UE.
Wouter Wolfs, cercetător la Institutul de Guvernanţă Publică KU Leuven, a scris că Franţa, Belgia şi Polonia au fost „marii câştigători”, deoarece locurile lor suplimentare „nu erau neapărat necesare” pentru a fi în conformitate cu principiile care guvernează componenţa Parlamentului.
„Decizia Consiliului depăşeşte ceea ce era strict necesar”, a declarat pentru Politico şi europarlamentarul Loránt Vincze, unul dintre autorii principali ai poziţiei Parlamentului. „Vom discuta decizia în Parlamentul European după vacanţa de vară”, a spus el.
În document, guvernele UE au eliminat, de asemenea, propunerea Parlamentului de creare a unei circumscripţii paneuropene cu 28 de deputaţi europeni, ca parte a unei propuneri separate de simplificare a alegerilor UE.
Europarlamentarul Sandro Gozi, care a contribuit la elaborarea poziţiei Parlamentului cu privire la componenţa sa, a salutat locurile suplimentare pentru Franţa, Belgia şi Polonia, dar a calificat ca fiind „foarte greşit” faptul că nu se face referire la circumscripţia de la nivel UE. „Nu vom renunţa”, a promis el.
