România redefinește în profunzime criteriile de evaluare a gradului de handicap, implementând cea mai semnificativă reformă legislativă din ultimele aproape două decenii.
Un ordin comun al Ministerului Muncii și Ministerului Sănătății (nr. 2300/1457/2025), publicat joi, 6 noiembrie 2025, în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 1027 Bis, aduce o revizuire completă a criteriilor medico-psihosociale pentru încadrarea adulților în grad de handicap, aliniind evaluările la standardele Organizației Mondiale a Sănătății și prevederile Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.
Noul cadru de reglementare abandonează abordarea pur medicală, în care diagnosticul era principalul criteriu pentru stabilirea gradului de handicap, și propune în schimb o evaluare centrată pe funcționalitate, care ia în considerare autonomia individului, aptitudinile de comunicare, orientarea în mediu, integrarea socială și siguranța personală.
În esență, criteriul principal pentru determinarea gradului de handicap va fi efectul pe care afecțiunea îl are asupra vieții cotidiene, nu simpla existență a bolii.
Procesul de evaluare va utiliza instrumente standardizate la nivel internațional, deja implementate în alte țări europene, precum MMSE pentru tulburările cognitive și demență, ADOS și ABAS-II pentru tulburările din spectrul autist, precum și WHODAS și GAFS pentru aprecierea funcționalității generale și a stării de sănătate mintală.
„Este cea mai mare schimbare din ultimii ani în sistemul de protecție socială. Ne apropiem de standardele europene și punem în centrul procesului persoana, nu boala”, explică surse din Ministerul Muncii.
Pentru prima dată, adulții cu tulburări din spectrul autist vor beneficia de o evaluare separată față de copii, axată pe nivelul lor de autonomie socială, abilitățile de comunicare și capacitatea de a se îngriji singuri.
În cazul bolilor neurodegenerative, precum Alzheimer, Parkinson sau demențele frontotemporale, evaluarea gradului de handicap se va baza pe nivelul funcțiilor cognitive, nu doar pe simpla confirmare a diagnosticului.
O modificare semnificativă prevede că persoanele cu afecțiuni incurabile sau deficiențe permanente — cum sunt amputațiile, paraliziile, sindromul Down, malformațiile congenitale sau bolile genetice rare — nu vor mai fi nevoite să treacă prin reevaluări periodice.
Noul ordin le permite comisiilor DGASPC să emită certificate de handicap cu valabilitate permanentă, punând capăt astfel povara birocratică pentru mii de persoane care erau obligate să reînnoiască anual aceleași documente.
O deficiență recurentă a sistemului constă în inconsistența dintre județe, astfel încât aceeași afecțiune putea fi evaluată diferit, în funcție de modul în care fiecare comisie interpreta criteriile.
Introducerea noilor grile și instrumente standardizate stabilește un cadru unic de evaluare la nivel național, contribuind astfel la eliminarea discrepanțelor și a practicilor abuzive.
Această reformă răspunde ani de solicitări venite din partea organizațiilor de pacienți și a societății civile, care au denunțat un sistem inflexibil, încărcat de birocrație și cu practici discriminatorii.
În România, mai mult de 850.000 de adulți dețin un certificat de handicap, dintre care aproape 200.000 se confruntă cu afecțiuni permanente și ireversibile.
Pentru aceste persoane, reforma marchează încheierea vizitelor anuale la comisii și aduce o apreciere autentică a demnității lor.
Noul regulament aduce anexele tematice revizuite pentru principalele specializări medicale — de la neurologie și psihiatrie până la oncologie, reumatologie, ortopedie, ORL, oftalmologie, pneumologie, gastroenterologie, endocrinologie, hematologie, urologie și pediatrie — fiecare cu grile funcționale bine definite pentru determinarea gradului de handicap, de la ușor până la grav.
Evaluarea se va baza pe o fișă unică de evaluare funcțională, care examinează autonomia individului, abilitățile de comunicare, adaptarea comportamentală și integrarea socială, urmând standardele internaționale stabilite de OMS prin Clasificarea Internațională a Funcționării, Dizabilității și Sănătății.
Totodată, ordinul stabilește pentru prima dată cadrele de bază ale evaluării, punând accent pe echitate, demnitate, proporționalitate și respect pentru diversitatea umană, în conformitate cu prevederile Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.
