Deficitul bugetar va fi destul de greu de adus în 2021 sub nivelul de 8% în condiţiile politicii fiscale şi a cheltuielilor publice relativ neschimbate, iar finanţarea unor deficite fiscale lărgite din perioada pandemică este probabil să conducă datoria publică spre nivelul de 60% în 2022 faţă de 35% în 2019, arată analiza.
Indicatori macroeconomici de urmărit în perioada următoare prin persistenţa lor vor fi deficitul de cont curent (de aşteptat să se mărească pe măsură ce revenirea economică se transpune şi în importuri mai mari vs. exporturi), dar şi deficitul bugetar, respectiv datoria publică – ca procent în PIB.
Deficitul bugetar va fi destul de greu de adus în 2021 sub nivelul de 8% în condiţiile politicii fiscale şi a cheltuielilor publice relativ neschimbate. De asemenea, finanţarea unor deficite fiscale lărgite din perioada pandemică este probabil să conducă datoria publică spre nivelul de 60% în 2022 faţă de 35% în 2019.
Potrivit analizei, economia globală se pregăteşte de o puternică redresare în trimestrele următoare. Totodată, revenirea din primul trimestru al anului 2021 la valorile de dinaintea crizei a fost alimentată de redeschiderea celor două mari economii ale lumii: SUA şi China. Astfel, analiştii se aşteaptă ca PIB-ul global să crească cu + 5,5% în 2021, SUA fiind singura economie în care această evoluţie va depăşi estimările realizate în perioada pre-Covid-19. Pe de altă parte, în Europa este preconizată o revenire la nivelul de dinaintea crizei în primul trimestru al anului 2022, creşterile fiind aşteptate în 2026.
În cazul României, prognozele de creştere a Produsului Intern Brut pentru 2021 au fost în mod repetat revizuite în sus, proiecţia de +6,5% de acum câteva luni fiind deja corectată de Comisia Europeana la 7,4% şi la 4,9% pentru 2022. Inflaţia este de asemenea prognozată să crească la peste 3% în acest an, fiind una din cele mai ridicate din Uniunea Europeană, chiar dacă sub nivelul celei din Ungaria sau chiar Poloniei unde ar depăşi 4.
Deşi au existat şi factori interni – precum rezistenţa cererii de consum – puseul inflaţionist a fost puternic alimentat în prima jumătate a anului de abrupta creştere la nivel global a preţurilor materiilor prime.
Ne menţinem opinia ca inflaţia va fi mai degrabă un fenomen temporar, cu o intensitate mai redusă în a doua parte a anului.
Adaptarea fluxurilor de aprovizionare cu mărfuri la noile realităţi ale comerţului mondial în contextul estompării treptate a restricţiilor de mişcare, dar şi a măsurilor de suport a economiilor din partea statelor sunt tot atâtea motive pentru o calmare a impulsului inflaţionist. Nu în ultimul rând, recentele neînţelegeri care au reapărut între ţări importante din cadrul cartelului petrolului (OPEC) ar putea semnala începutul sfârşitului cooperării din timpul pandemiei între ţările participante – cooperare care a culminat cu o creştere a preţului petrolului cu până la 50% de la începutul anului şi cu o propagare asupra majorităţii materiilor prime.
Analiştii preconizează că PIB-ul zonei euro va avea o evoluţie pozitivă cu + 4,2% faţă de 2020 în următorii doi ani, cu o revenire la nivelurile dinaintea crizei în primul trimestru al anului 2022. Cu toate acestea, unele state membre, inclusiv Spania şi Italia, vor atinge această etapă doar la începutul anilor 2022/23. Totodată, al treilea val de infecţii a amânat redresarea economică a zonei euro în primul trimestru al anului 2021.
„Se aşteaptă ca zona euro să înregistreze unele dintre cele mai puternice rate trimestriale de expansiune înregistrate până acum. Reducerea bruscă a noilor cazuri de Covid-19 şi progresul vaccinării vor diminua restricţiile impuse de Covid-19 rapid (indicele de stringenţă ar trebui să revină la minimele din trimestrul trei al anului 2020 anul acesta).”, mai arată analiza.
În al doilea trimestru al anului 2021, se preconizează o creştere a PIB-ul cu aproape + 2% trimestrial. „Reducerea incertitudinii economice va stabili, la rândul său, scena pentru o creştere a ritmului de consum în a doua jumătate a anului (cu economii excesive în valoare de 1,5% din PIB, accelerând recuperarea). Nu în ultimul rând, cererea internă din zona euro va primi un imbold din partea Fondului de redresare al UE de 750 de miliarde euro”, potrivit analizei.
