Echinocțiul de primăvară marchează venirea primăverii din punct de vedere astronomic și durata zilei o depășește pe cea a nopții. Pentru anul 2025, echinocțiul de primăvară este pe 20 martie.
Echinocțiul de primăvară – care aproape în toți anii are loc pe 20 martie – marchează venirea primăverii din punct de vedere astronomic. Începând de la această dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstițiului de vară.
Multe tradiții populare din vechime sunt legate de această perioadă din martie, chiar dacă propriu-zis nu țin strict de ziua echinocțiului. Finalul de martie este plin de sărbători populare.
Uneori este vorba despre semănat, despre curățat grădina, despre pomeni sau despre diverse tradiții legate de animale fantastice și de renașterea naturii.
Potrivit descopera.ro, evenimentul astronomic este cauzat de înclinarea axei Pământului, care face ca Soarele să se afle exact deasupra Ecuatorului. Din acest moment, durata zilei va fi în continuă creștere, iar cea a nopții în scădere, până la solstițiul de vară, pe 21 iunie 2025, când vom avea cea mai lungă zi din an. În această perioadă, lumina naturală devine din ce în ce mai prezentă.
În luna martie, odată cu echinocțiul de primăvară, durata zilei este aproximativ egală cu cea a nopții în orice loc de pe Pământ, un fenomen ce simbolizează echilibrul perfect între lumină și întuneric.
Din punct de vedere științific, echinocțiul de primăvară marchează începutul unui nou ciclu astronomic și este un reper esențial pentru calcularea datei Paștelui, care are loc în prima duminică după prima lună plină de după acest eveniment.
Indiferent de semnificația pe care o are pentru fiecare, echinocțiul de primăvară rămâne un moment special, ce anunță zile mai luminoase și mai calde, aducând cu sine energia noului anotimp.
Ziua în care lumina și întunericul erau egale constituia un moment magic, în care Soarele era sărbătorit în vremurile străvechi ca o zeitate. Echinocțiul de primăvară era o adevărată sărbătoare a reînvierii, a purificării și a luminii. Oamenii știau că echinocțiul de primăvară întărește puterea Soarelui, iar lumina crește, așa cum totul în jurul lor avea să crească și să înflorească.
Tradiţiile spirituale ale echinocţiului de primăvară spun că orice formă de evoluţie are trei etape distincte: creaţia, menţinerea şi resorbţia sau distrugerea. La toate acestea se adaugă şi momentul de apogeu a ceea ce s-a creat. Cultul Soarelui este specific mai tuturor societăţilor arhaice: oamenii priveau la Soare şi înregistrau ciclurile naturii în funcţie de schimbările aduse de astrul zilei.
În tradiția populară, Zilele Babelor reci și grele sunt urmate de Moșii de primăvară, care aduceau vreme bună, apoi de Focurile Sfinților. Focurile ritualice prin care oamenii își curățau ograda și câmpurile de uscături marcau ziua echinocțiului și erau menite să atragă puterea Soarelui.
Astrologii susţin că momentul când ziua devine egală cu noaptea (echinocțiul de primăvară) simbolizează o stare de armonie, o stare de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât şi o transformare benefică a naturii noastre umane. În perioada echinocţiului de primăvară, totul se trezeşte la viaţă, tinde să iasă la suprafaţă, să se bucure de energiile profunde ale primăverii.
