„Elevii fantomă”, reprezintă un fenomen alarmant în România. România are zeci de mii de copii care nu sunt de găsit nici pe băncile şcolii, nici pe piaţa muncii. Deşi an de an, zeci de mii de liceeni nu îşi termină studiile şi nu susţin Bacalaureatul, autorităţile nu știu ce s-a întâmplat cu aceşti tineri. Nici măcar jumătate dintre unităţile de învăţământ, înscrise în Programul Naţional de Reducere a Abandonului Şcolar, nu au reuşit să aibă rezultate notabile.
128.000 de copii începeau, în 2012, clasa pregătitoare, iar anul acesta ar fi trebuit să termine liceul. 5.000 au renunţat pe parcurs la şcoală, iar peste 28.000 nu au mai ajuns să susţină Bacalaureatul. Astfel, numai dintr-o generaţie s-au pierdut aproape 34.000 de copii, care nu şi-au mai permis ori nu şi-au mai dorit să îşi finalizeze studiile.
În lipsa statisticilor, oficialii doar bănuiesc că aceşti tineri fie sunt plecaţi în străinătate, fie au rămas în ţară şi lucrează. Probabil mulţi la negru şi prea puţini legal, pentru că nu au nicio calificare.
Tocmai de aceea, specialiştii atrag atenţia că şcoala trebuie să fie corelată cu nevoile de pe piaţa muncii. Până la fapte mari însă, autorităţile fac paşi mici pentru reducerea ratei abandonului şcolar.
La doi ani de la implementarea programului Programului Naţional de Reducere a Abandonului Şcolar, în care au fost înscrise peste 1.400 de şcoli, doar 45% dintre ele au înregistrat progrese, despre care Ministerul Educaţiei spune că sunt peste aşteptări.
Însă Banca Mondială avea alte aşteptări. Experţii străini au constatat că peste 140 de şcoli nu au cheltuit niciun leu pentru reducerea abandonului, iar alte aproape 600 au folosit numai jumătate din fonduri.
„Impactul asupra școlilor beneficiare este important și pozitiv depășind valoarea țintei finale a PNRR de 625 de școli. Dintr-un total de 1.409 de școli sprijinite în prima rundă, 45% dintre acestea (634 de școli) au înregistrat progres (…)”, a transmis Ministerul Educaţiei.
