Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că amenzile contravenționale se execută prin intermediul executorilor fiscali și nu prin executorii judecătorești. Această decizie vine ca răspuns la interpretările diferite ale instanțelor din România cu privire la procedura corectă de executare a acestor sume.
Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, într-o decizie din 11 noiembrie 2024, că executarea amenzilor contravenționale va fi realizată exclusiv prin intermediul executorilor fiscali, nu prin executorii judecătorești.
Hotărârea vine ca urmare a unei sesizări formulate de Avocatul Poporului, care a subliniat existența unor interpretări divergente în instanțele din țară referitoare la modul corect de executare a acestor sancțiuni. Decizia are scopul de a clarifica și uniformiza practica juridică privind executarea creanțelor bugetare, pentru a elimina confuziile și a asigura o aplicare unitară a legislației în domeniu.
Înalta Curte de Casație și Justițiea admis recursul în interesul legii propus de Avocatul Poporului, stabilind că executorii fiscali sunt singurii abilitați să execute amenzile contravenționale.
Conform deciziei, „în interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor art. 3 lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2011 privind înființarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, aprobată cu modificări prin Legea nr. 18/2012, cu modificările ulterioare, procentul de 30% din suma încasată cu titlu de amendă contravențională reprezintă o creanță bugetară care se execută prin intermediul executorilor fiscali potrivit dispozițiilor art. 220 și următoarele din Codul de procedură fiscală”.
Această clarificare a fost necesară pentru a asigura o aplicare uniformă a legii pe întreg teritoriul României. În prezent, existau interpretări contradictorii în instanțe cu privire la modalitatea de executare a amenzilor contravenționale.
Unele instanțe considerau că acestea trebuie executate prin intermediul executorilor judecătorești, în timp ce altele susțineau că doar executorii fiscali au această atribuție.
Decizia data de Înalta Curte de Casație și Justiție vine să stabilească ferm că doar executorii fiscali pot pune în aplicare executarea silită pentru aceste creanțe.
Avocatul Poporului a inițiat recursul în interesul legii după ce a constatat că jurisprudența la nivel național nu era unitară în privința executării amenzilor contravenționale.
Această inițiativă a avut ca scop să elimine neconcordanțele existente și să faciliteze o aplicare clară și coerentă a prevederilor legale referitoare la executarea creanțelor bugetare.
„Admite recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului”, se menționează în decizia publicată pe site-ul ICCJ, accentuând necesitatea unei interpretări uniforme a legii.
Instanțele de judecată au avut păreri divergente în ceea ce privește aplicarea normelor de executare silită, iar această decizie este menită să elimine interpretările diferite și să stabilească o practică unitară.
Nu este pentru prima dată când Înalta Curte de Casație și Justiție se pronunță cu privire la executarea silită a creanțelor bugetare. Deja prin Decizia nr. 66/2017, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că executarea silită a titlurilor executorii, precum hotărârile judecătorești legate de creanțe bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale, se realizează exclusiv prin executorii fiscali.
Aceștia acționează în calitate de organe de executare silită ale statului, responsabilitatea lor fiind de a colecta și a asigura recuperarea sumelor care constituie venituri la bugetul consolidat al statului.
Decizia recentă a Înaltei Curți nu face altceva decât să reconfirme această practică și să clarifice modul în care trebuie aplicate normele legale în vigoare. Prin aceasta, se dorește asigurarea unei proceduri clare și uniforme, evitându-se astfel posibilele neînțelegeri și abuzuri în aplicarea legii în cazul executării amenzilor contravenționale.
