Un document al Ministerului de Interne arată cum s-au folosit unii primari de comună de vizele de flotant fictive pentru a obține noi mandate la localele din 2020.
La Parlament au fost depuse recent două noi proiecte de lege care vizează un control mai bun asupra modului în care se acordă vizele de flotant, întrucât există indicii că mulți primari le acordă unor persoane care nu locuiesc în mod real în respectiva comună pentru ca aceștia să poată vota la alegerile locale, bineînțeles în favoarea edilului în funcție.
Suspiciunile sunt practic confirmate de către Ministerul Afacerilor Interne care, în urma unei întrebări adresate în Parlament, a prezentat situația pe anii 2017-2021 privind cererile aprobate de schimbare a reședinței. În statistica prezentată de MAI se arată că, pentru perioada de referință, vârful de vize de flotant s-a înregistratat în 2020 în numai puțin de 35 dintre cele 41 de județe, în multe dintre acestea surplusul față de ceilalți ani fiind de câteva ori mai mare.
În cazul câtorva județe, diferențele în cazul schimbărilor de reședință pentru 2020 este frapant de mare, prin comparație cu 2019 și 2021:
Olt: 2019 – 2.971; 2020 – 11.234; 2021 – 3.329
Mehedinți: 2019 – 3.757; 2020 – 13.368; 2021 – 3.311
Teleorman: 2019 – 2.867; 2020 – 9.172; 2021 – 2.615
Vâlcea: 2019 – 3.860; 2020 – 8.059; 2021 – 4.267
Ilfov: 2019 – 7.383; 2020 – 14.491; 2021 – 8.642.
Se observă că în anul 2020, anul alegerilor locale,numarul vizelor de flotant a crescut spectaculos față de 2019, pentru ca în 2021 să revină în parametrii din anii anteriori. Doar în cazul județelor Brașov, Brăila, Harghita, Iași, Mureș, Suceava și în municipiul București numărul vizelor nu a înregistrat un vârf în 2020, iar în cazul altora șase , cum sunt Constanța, Covasna, Galați, Neamț, Sibiu și Vaslui, creșterea din 2020 față de anii anteriori nu este statistic semnificativă.
La prima vedere, o creștere bruscă de câteva mii pe județ nu ar apărea una importantă, însă este una suficientă pentru a falsifica rezultatele în numeroase comune. În primul rând, este o tactică care se poate aplica doar în localitățile rurale, cu câteva mii de locuitori, unde un surplus de câțiva zeci de alegători aduși pe ultima sută de metri se poate dovedi decisiv, mai ales dacă rata absenteismului printre locuitorii de baștină ai comunei respective este ridicată.
Acest lucru este cunoscut și la vârful partidelor, astfel că săptămâna trecută au fost depuse două inițiative legislative distincte pentru rezolvarea problemei în perpectiva alegerilor locale din 2024. Una aparține parlamentarilor AUR, cei care au prezentat, ca justificare a proiectului, răspunsul primit de la Ministerul de Interne privind schimbările de reședință din ultimii ani.
„În lipsa unei reşedinţe de durată a cetăţenilor, unii edili, în exercitarea şi perpetuarea mandatului lor, urmăresc obţinerea unei susţineri facile din partea unei minorităţi a comunităţii, respectiv cea a alegătorilor cu reşedinţă de cel puţin 45 de zile, şi nu a unei majorităţi reprezentative a cetăţenilor ce locuiesc în mod regulat în acea circumscripţie electorală. Obţinerea votului majorităţii cetăţenilor în aceste condiţii nu reprezintă altceva decât o alterare a standardului democratic la nivelul comunităţilor locale”, se spune în expunerea de motive a proiectului prin care se propune ca, în cazul celor cu viză de flotant, dreptul de vot să se exercite numai dacă aceasta a fost acordată măcar cu un an înaintea datei alegerilor.
Celălalt proiect de lege aparține liberalului Gigel-Sorinel Știrbu, fost ministru al Culturii și actualmente deputat de Olt, județ în care fenomenul migrației preelectorale este cel mai strident. Acesta a precizat că a făcut o analiză pe 200 de localități în care s-a observat o migrație suspectă nu doar la precedentele alegeri locale, ci și la cele din 2016. „S-a constatat că numărul de vize de flotant a fost de 20.000, evident, aproape toate emise în preajama alegerilor, în timp ce în anii fără alegeri, numărul maxim de vize de flotant care au fost emise în acest 200 de localități pe care le-am studiat a fost de 2.000, adică de 10 ori mai puțin”, a precizat deputatul PNL.
Ca și în proiectul AUR, Știrbu propune ca cei care își stabilesc reședința în altă localitate decât cea de domiciliu cu mai puțin de un an înaintea alegerilor să nu poată vota decât acolo unde își au domiciliul. În plus, deputatul PNL propune instituirea unui mecanism de control prin care polițiștii să verifice periodic că persoana care a primit viza de flotant locuiește măcar 15 zile pe lună la noua reședință, iar persoanele care îi iau în spațiu să nu aibă mai mult de doi oameni în gospodărie care nu sunt membri ai familiei.
