Generaţia „elevilor fantomă” creşte alarmant. În această toamnă, 400 de mii de copii nu merg deloc la şcoală, adică aproape 20% dintre cei pe care ar trebui să îi regăsim în bănci.
De la o toamnă la alta se numără tot mai puţini boboci. Sute de mii de copii renunţă an de an la studii sau, mai grav, nici măcar nu sunt înscrişi de părinţi la şcoală. Deşi învăţământul este obligatoriu, nicio autoritate nu se interesează de situaţia lor. Nimeni nu ştie de ce nu au fost înscrişi de părinţi, ce fac aceşti copii sau chiar dacă mai sunt, sau nu, în ţară. În 2013, doar 7% dintre copiii cu vârste între 7 și 17 ani nu mergeau deloc la şcoală. Acum însă s-a ajuns la aproape 19%, ceea ce înseamnă că, an de an, datele au crescut cu 1%, fără ca autorităţile să ia vreo măsură pentru a stopa acest fenomen alarmant.
Deşi masa caldă sau rechizitele gratuite au fost idei bune, nu au fost suficiente pentru a rezolva problema.
„Programul Masă Sănătoasă, care a contribuit semnificativ la reducerea abandonului școlar, a rămas în forma în care s-a desfăşurat în ultimii ani”, a spus Sorin Ion, secretar de stat la Ministerul Educaţiei.
„Pot să le dau masa caldă de pe lume şi transport gratuit, dacă şcoala e făcută prost, o chiulesc şi nu mai vin copiii pentru că simt că nu le foloseşte şi nu le place”, a adăugat Marian Staş, expert în educaţie.
Pentru a afla ce se întâmplă cu copiii care renunţă sau care nu au fost niciodată la şcoală, este nevoie de controale şi de anchete sociale, în condiţiile în care învăţământul este obligatoriu.
„Cum e posibil să ai un număr atât de mare de elevi care nu merg la şcoală, într-o ţară care are bază de date, are primărie, asistenţă socială, are poliţie, consilii judeţene. Statul are o grămadă de oameni plătiţi ca să facă acest lucru”, a subliniat sociologul Ciprian Necula.
Experţii OCDE ne atrag atenţia că în România sunt de aproape 10 ori mai mulţi copii fără şcoală primară şi gimnazială decât în alte state. Mai grav este la liceu, unde o treime dintre adolescenţi au renunţat la studii. Astfel, la facultate ajung şi mai puţini.
„Procentul de tineri care nu îşi continuă studiile este ridicat şi peste media OCDE. Cea mai mare rată de abandon se înregistrează în anul întâi”, a explicat Cristina Ghiţulică reprezentant în grupul de experţi.
Fără studii superioare sau chiar analfabeţi, mulţi dintre tineri sunt condamnaţi la sărăcie.
