Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post pentru că aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota. Astfel, Crucea a devenit un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului.
Înălțarea Sfintei Cruci este sărbătorită în fiecare an pe data de 14 septembrie.
Crucea este cel mai important semn şi simbol al creştinătăţii şi după cuvântul Sfântului Apostol Pavel: „Cuvântul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu” (1 Corinteni 1, 18).
Reprezintă cea mai veche sărbătoare destinată cinstirii lemnului sfânt și este zi de post, pentru a marca patimile și moartea Mântuitorului Iisus Hristos. Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post pentru că aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota. Astfel, Crucea a devenit un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului.
Vorbim despre descoperirea lemnului Sfintei Cruci pe care Iisus Hristos a fost răstignit de către Sfânta Împărăteasă Elena în anul 326 și aducerea crucii la perșii păgâni, în 696, în vremea împăratului bizantin Heraclius.
Acesta a dus-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, după ce patriarhul Zaharia a înălțat-o în fața tuturor credinciolișor pe data de 14 septembrie, la data de 14 septembrie 630.
Creștinii cinstesc Sfânta Cruce deoarece prin răstignirea Mântuitorului Iisus Hristos, El a sfințit-o cu sângele său și i-a mântuit pe oameni. Astfel, pe 14 septembrie, credincioșii retrăiesc durerea jertfei fiului lui Dumnezeu.
Acest lucru este menționat și în Vecernia Marea care se citește de Înălțarea Sfintei Cruci. „Crucea înălţându-se, toată făptura îndeamnă a lăuda preacurată Pătimirea Celui ce S-a înălţat pe ea…”.
Din bătrâni a rămas datina ca pe 14 septembrie să se realizeze prognoze ale vremii și agrare. De asemenea, se culeg plante medicinale pentru leacuri. Ziua Crucii, aşa cum se numeşte sărbătoarea în popor, este cinstită prin post şi praznice. Se posteşte pentru sănătatea familiei, pentru spor şi pentru bunăstarea gospodarilor.
La Biserică, oamenii duc busuioc, mentă, maghiran și cimbru, considerate magice în tradiția populară, deoarece se crede că au puteri miraculoase de vindecare a anumitor boli și de respingere a energiilor negative.
Se spune că nu este bine să se mănânce usturoi, nuci, prune și pește. Este recomandat să se țină post negru, aspru, pentru vindecarea sufletului și a trupului. În ziua Înălțării Sfintei Cruci nu este voie a se munci, pentru a nu atrage primejdiile. Începând cu această zi, se pot culege viile, dar strugurii din ultima tufă din vie se lasă acolo. Aceștia nu se culeg, fiind numiți strugurii lui Dumnezeu, ci se lasă pentru a fi mâncați de păsări.
De acum se începe și bătutul nucilor, însă nu este voie să se consume fructul, deoarece miezul are forma unei cruci. Oamenii din popor cred că dacă va tuna în această zi de sărbătoare, toamna va fi una lungă. De asemenea, dacă ciorile se adună pe gard, va cădea bruma.