A fost o adevărată seară neagră pentru handbalul românesc. Reprezentativa feminine a suferit o înfrângere istorică în fața Norvegiei în EHF EURO Cup 2026.
Naționala feminină de handbal a României a suferit cea mai drastică înfrângere din istoria sa, fiind învinsă categoric de Norvegia, scor 25-45. Într-o partidă marcată de greșeli și de forța de neoprit a campioanei mondiale și olimpice, tricolorele au părăsit terenul în lacrimi, în ciuda susținerii celor peste 4.000 de fani prezenți în tribune.
Partida din Grupa G1 a început sub semnul tristeții, cu un moment de reculegere păstrat în memoria regretatului antrenor Mircea Lucescu. Din păcate, pe teren, diferența de valoare a fost uriașă încă din primele minute. Norvegia a dominat autoritar, închizând prima repriză cu un avantaj zdrobitor, timp în care România a reușit să marcheze doar de nouă ori.
Scorul final, 25-45, reprezintă un record negativ absolut: este meciul cu cele mai multe goluri încasate de naționala României în întreaga sa istorie. Nordicele, deja calificate în semifinalele din septembrie, au zburdat pe teren.
În ciuda scorului fluviu, jucătoarele au încercat să găsească explicații pentru colapsul de pe teren. Bianca Bazaliu, revenită la lot după absența de la Mondialul din 2025, a fost tranșantă:
„Nu cred că asta este diferența dintre noi și ele. Ne-am făcut munca mai grea din cauza greșelilor noastre. Trebuie să analizăm și să învățăm, mai ales că ne gândim la Campionatul European de acasă”, a declarat interul stânga.
Momentul cel mai emoționant a fost oferit de Sonia Seraficeanu. Cea mai bună marcatoare a tricolorelor a izbucnit în plâns la final, impresionată de faptul că cei 4.300 de spectatori au ales să aplaude echipa în ciuda eșecului:
„Este un rezultat fals pentru potențialul nostru. Suntem oameni, se poate întâmpla să avem o zi slabă. Sper ca fanii să rămână alături de noi, pentru că merităm și am dovedit de multe ori că avem calitate”, a transmis Seraficeanu, vizibil afectată.
În clasamentul EHF EURO Cup, Norvegia defilează cu 10 puncte, urmată de România (6 puncte) și Polonia (4 puncte). Deși umilită de Norvegia, soarta calificării rămâne în mâinile tricolorelor.
Pe 12 aprilie, România va juca meciul decisiv în Polonia, la Radom. Calificarea la turneul final poate fi obținută chiar și în cazul unei înfrângeri, cu condiția ca aceasta să nu fie la o diferență mai mare de patru goluri.
Scorul de 25-45 în fața Norvegiei nu este doar un accident statistic, ci oglinda unei strategii care se întoarce împotriva propriei naționale. În timp ce tribunele din România aplaudă săptămână de săptămână vedetele scandinave, maghiare sau franceze plătite regește din bani publici, tricolorele au ajuns să încaseze 45 de goluri de la o echipă pe care, teoretic, o „hrănim” cu experiență în campionatul nostru.
Este ironic faptul că România, prin cluburile sale de top, oferă minute de joc prețioase și salarii de top exact jucătoarelor care, sub steagul Norvegiei sau al altor forțe europene, ne umilesc la turneele finale. În tot acest timp, tinerele handbaliste românce – cele care ar trebui să preia ștafeta de la generația Cristinei Neagu – lustruiesc băncile de rezerve.
Diferența de experiență s-a văzut clar în meciul de ieri:
Lipsa minutelor: Jucătoarele noastre au intrat pe teren cu trac, fără ritmul de joc pe care îl ai doar dacă ești titulară constantă la echipa de club.
Promovarea străinelor: În momentele critice ale campionatului intern, antrenorii (adesea tot străini) preferă să mizeze pe „importuri” pentru a-și securiza obiectivul imediat, ignorând formarea unui nucleu autohton solid.
Unde este „schimbul de mâine”? Jucătoare precum Seraficeanu sau Bazaliu fac eforturi supraomenești să țină pasul, însă fără o susținere reală și constantă în competiția internă, ele rămân „outsidere” în fața unei mașinării de handbal precum cea a Norvegiei, unde sistemul produce jucătoare pe bandă rulantă.
Concluzia este amară: Avem unul dintre cele mai bogate și puternice campionate din lume, dar o națională care tocmai a semnat cea mai neagră pagină din istoria sa. Atâta timp cât succesul cluburilor va fi clădit pe marginalizarea româncelor, scoruri precum cel de ieri riscă să devină noua normalitate. Ne mândrim că aducem „lumea” în România, dar am uitat să ne creștem propria lume.
