Problema emisiilor poluante, cauzate de autovehicule, în general și de motoarele Diesel mai vechi, în particular, nu este una nouă. Semnele deja vizibile ale încălzirii globale, aglomerările urbane tot mai sufocate de trafic și de noxe pun o presiune destul de mare pe guverne și pe autoritățile locale pentru luarea unor măsuri limitative, cu scopul de a diminua aceste urmări neplăcute într-un timp cât mai scurt.Noile tehnologii de motorizare a autovehiculelor de transport persoane, în special a motoarelor hibrid și a celor electrice, își fac tot mai mult simțită prezența. Producătorii auto se aliniază rapid la noile cerințe de mediu și caută soluții pentru a dezvolta sisteme de propulsie mai puțin poluante. Dar infrastructura de realimentare cu energie electrică nu este încă răspândită la nivel de masă, astfel că, cel puțin deocamdată, deplasarea motorizată cu ajutorul combustibililor fosili nu este posibilă.
În lumina acestei situații, șoferii din România sunt tot mai nehotărâți dacă o mașină Diesel mai merită să fie cumpărată acum sau dacă e cazul să o vândă cât mai repede pe cea pe care o dețin.
Cuprins
1. Când vor fi interzise motoarele Diesel în România?
2.Cât de repede se vor înlocui mașinile Diesel din România cu unele nepoluante?
1. Când vor fi interzise motoarele Diesel în România?
Autoturismele și celelalte vehicule de pasageri sunt responsabile, conform unor studii recente, de circa 15% din emisiile de dioxid de carbon (CO2), doar în Uniunea Europeană și sunt un contributor major la marile concentrații de particule poluante, precum dioxidul de azot (NO2) din multe orașe.
Criza sanitară recentă, cauzată de pandemia de COVID-19 izbucnită în Europa la începutul anului 2020, a redus temporar emisiile poluante ale vehiculelor de pasageri, datorită restricțiilor de mobilitate impuse de măsurile excepționale de limitare a răspândirii virusului SARS COV 2.Măsurătorile au indicat scăderi semnificative ale concentrației de NO2 din aer în marile orașe europene, monitorizarea fiind făcută atunci când metropolele erau în carantină. Totuși, aceste măsuri restrictive sunt limitate și, fără instrumente legale pe termen lung, emisiile poluante ale traficului auto vor crește din nou și vor ajunge, cel mai probabil, la nivelul anterior sau chiar îl vor depăși.Chiar există unele studii incipiente, care arată că poluarea aerului este un factor favorizant pentru răspândirea acestui virus, fapt care pune și mai multă presiunea pe autorități pentru a o reduce pe cea cauzată de autovehicule și pentru a proteja astfel sănătatea oamenilor.Deja Parisul, Madridul și Hamburgul, precum și multe alte capitale din Europa Centrală și de Vest au aplicat interdicții limitate vehiculelor Diesel, determinându-i pe consumatori să nu mai aleagă astfel de motorizări. Doar în 2018 înmatriculările de mașinile Diesel au scăzut cu 36% în toată Europa și cu mai mult de jumătate față de anul 2015.Renunțarea europenilor la vehiculele Diesel s-a întâmplat nu numai din cauza îngrijorărilor legate de poluarea aerului și de schimbările climatice, ci și din cauza furiei publice acumulate după ce oficialii au dezvăluit, în 2015, că Volkswagen a falsificat testele de emisii pentru a face ca modelele sale alimentate cu acest tip de combustibil să pară mult mai curate decât erau de fapt.
2. Cât de repede se vor înlocui mașinile Diesel din România cu unele nepoluante?
Spre deosebire de Vestul Europei, interzicerea mașinilor Diesel în România se face deocamdată cu pași timizi. Problema traficului și a poluării, în special în București, este cunoscută de câțiva ani, însă prima încercare de a diminua poluarea a avut loc la începutul anului 2020, când autoritățile locale au propus introducerea unei viniete pentru taxarea mașinilor vechi, poluante. Prin acest demers se dorea ca centrul capitalei României să fie zonă interzisă pentru mașinile cu motoare Diesel sau pe benzină, de la non-Euro până la Euro 2, iar pentru clasele 3 și 4 de poluare să se impună plata unei taxe. Inițiativa nu s-a bucurat de susținere, astfel că, cel puțin pentru moment, ea a fost retrasă. Totuși, pe termen scurt și mediu, viitorul mașinilor Diesel în România este incert, deoarece situaţia este absolut îngrijorătoare, în condițiile în care peste 500.000 de oameni mor anual în țările ce fac parte din UE din cauza gradului ridicat de poluare produs de noxe şi de particulele ultrafine. Prin urmare, presiunile și eventualele amenzi din partea autorităților la nivel înalt vor impune reducerea accesului acestora, cel puțin la nivelul orașelor mari, dacă nu chiar interzicerea totală a modelelor mai vechi, poluante.
Implicit, este posibil ca, pe viitor, vânzările auto rulate, un sector de piață din care se alimentează posesorii de vehicule personale din România datorită prețurilor mai accesibile, să cunoască unele scăderi și să facă o schimbare vizibilă spre motorizările electrice sau cel puțin spre cele hibrid.
Așadar, dorința guvernelor și a autorităților locale de a interzice accesul mașinilor cu motoare Diesel sau a celor care depășesc anumite valori de poluare în următorii 20 de ani au dat un semnal important și producătorilor de vehicule, care deja își adaptează producția în direcția motorizărilor electrice. Pe termen mediu și lung, aceste procese vor accelera masiv prin politicile naționale de taxe mai mari pentru vehicule poluante și reduceri sau chiar bonusuri guvernamentale la achiziția modelelor cu emisii zero, precum și prin deciziile administrațiilor locale de a impune restricții de acces sau de circulație în localități.
Sursa foto: shutterstock.com
