Intrarea Maicii Domnului în Biserică este sărbătorită de credincioși pe 21 noiembrie. Aceasta este prima mare sărbătoare din postul Crăciunului 2024.
Intrarea Maicii Domnului în Biserică este sărbătorită de credincioși pe 21 noiembrie și este prima mare sărbătoare din postul Crăciunului.
Prăznuită pe 21 noiembrie, este o sărbătoare a Luminii, aducătoare de noroc și bucurie și este dezlegare la pește. Sărbătoarea mai este cunoscută și sub numele de Ovidenia sau Vovidenie, termen care provine din slavonă şi se traduce „ceea ce se face văzută”. Intrarea în Biserică a Maicii Domnului este sărbătorită, an de an, în data de 21 noiembrie, când se împlinesc multe tradiții care atrag norocul, sporul și sănătatea credincioșilor. Există și restricții în această zi importantă din calendarul creștin ortodox, care vorbește despre momentul în care Fecioara Maria, în vârstă de 3 ani, a fost adusă de părinţii săi, Ioachim şi Ana, la Templul din Ierusalim.
Sfinții Ioachim și Ana nu puteau avea copii și și-au îndreptat rugăciunile către Dumnezeu, cerându-i să le dăruiască un copil, și au promis că dacă acest lucru se va îndeplini, ei îl vor duce la templu și îl vor închina lui Dumnezeu. Rugându-se la Dumnezeu, dorința lor s-a împlinit, un înger spunându-le că vor avea o fată pe care trebuie să o boteze Maria.
Binecuvântați cu un copil, Sfinții Ioachim și Ana s-au ținut de promisiune și când Fecioara Maria a împlinit 3 ani, aceștia au dus-o la templu, unde a rămas până la vârsta de 15 ani.
La templu, Maria şi-a petrecut întreaga copilărie, crescând în curăţenie sufletească, rugându-se neîncetat şi citind Scriptura împreună cu alte fecioare, văduve şi preoţi. Fecioara Maria a petrecut astfel 12 ani, până când acelaşi Arhanghel Gavriil, care l-a anunţat pe Ioachim că va avea un copil care se va umple de Duhul Sfânt, a vestit-o că-L va naste pe Iisus, Fiul Domnului. Ca să rămână nepătată în fața lumii, Fecioara Maria a părăsit templul şi s-a logodit cu Iosif, martorul fecioriei ei şi al miracolului divin al naşterii pruncului Iisus.
Credința populară spune că de Intrarea Maicii Domnului în Biserică, ca și de Crăciun, cerurile se deschid, iar oamenii pot înțelege graiul animalelor. Este momentul în care credincioșii se roagă pentru împlinirea celei mai mari dorințe din viața lor. La țară, fetele care vor să-și afle ursitul merg la fântâna din sat cu o lumânare albă. La cântatul cocoşului, fiecare fată aprinde lumânarea aşezată pe marginea fântânii şi priveşte în fântână. Pe luciul apei, fata care împlineşte ritualul are șansa să vadă chipul ursitului ei. Credincioșii optează pentru bucate de post și preparate din peşte, care sunt aduse înainte la biserică pentru a fi sfințite. Aceste ofrande sunt împărţite copiilor şi săracilor.
Pentru protecția vitelor împotriva animalelor sălbatice se interzicea orice activitate legată de prelucrarea lânii și pieilor de animale. De la Vovidenie până la Sângiorz, femeilor le era interzis să mai spele rufele la râu.