Klaus Iohannis și-a anunțat plecarea din funcția de președinte al României, începând cu data de 12 februarie 2025. Iată motivarea sa:
„Astăzi, în Parlamentul României s-a pus în mișcare procedura de suspendare a președintelui. Este un demers inutil pentru că, oricum, peste puține luni plec din funcţie, după alegerea noului președinte. Este un demers nefondat pentru că niciodată, repet, niciodată nu am încălcat Constituția, și este un demers păgubos, pentru că de aici toată lumea pierde, nimeni nu câștigă. Peste puține zile, în Parlamentul României se va vota suspendarea mea și România va intra în criză. România va intra în criză pentru că se declanșează referendumul de demitere a președintelui. Acest întreg demers va avea efecte în plan intern și va avea efecte, din păcate, și în plan extern. În plan intern, referendumul va fi unul eminamente negativ. Societatea va fi divizată, unii vor fi de acord, alții nu vor fi de acord. Toată discuția va fi una axată doar pe negativ. Întreaga societate va fi bulversată. Nu se va mai discuta despre alegerile prezidențiale care vor veni. Nu se va discuta despre cum va merge România mai departe. Candidații nici măcar nu vor putea să-și prezinte ideile în acest amalgam negativ. În plan extern, efectele vor fi de durată și foarte negative. Nu va înțelege absolut nimeni dintre partenerii noștri de ce România își demite președintele, după ce, de fapt, a început deja procedura pentru alegerea noului președinte. Nu va înțelege absolut nimeni ce rost are un astfel de demers, când președintele în funcție va pleca oricum. Mai pe românește, vom fi efectiv de râsul lumii. Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de președinte al României.
Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România!”
Președintele Klaus Iohannis a îndeplinit două mandate întregi la Palatul Cotroceni, și a rămas în funcție urmare a anulării primului tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024.
Ilie Bolojan, președintele Senatului și liderul Partidului Național Liberal, va prelua interimatul funcției de președinte al României, după ce Klaus Iohannis și-a anunțat plecarea.
Articolul 98 din Constituţie prevede că ”dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor”.
Există, totuși, atribuții ce nu pot fi îndeplinite în perioada interimatului funcției prezidențiale.
Președintele interimar nu poate adresa parlamentului mesaje referitoare la principalele probleme politice ale țării.
De asemenea, președintele interimar nu are dreptul de a dizolva Parlamentul sau de a convoca un referendum.
În schimb, președintele interimar poate exercita atribuțiile legate de politica externă, apărare, instituirea unor măsuri excepționale, conferirea de decorații și acordarea de grațieri individuale.
