Purtătorul de cuvânt al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie , a declarat că legea privind pensionarea magistraţilor discriminează această categorie în raport cu alte persoane care beneficiază de pensii de serviciu, afectează grav independenţa justiţiei, desfiinţează practic pensia de serviciu pentru magistraţi şi contravine standardelor internaţionale consacrate prin jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Victor Alistar, purtătorul de cuvânt al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie , a declarat că legea privind pensionarea magistraţilor discriminează această categorie în raport cu alte persoane care beneficiază de pensii de serviciu, afectează grav independenţa justiţiei, desfiinţează practic pensia de serviciu pentru magistraţi şi contravine standardelor internaţionale consacrate prin jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Acesta a subliniat că legea foloseşte termeni ambigui, conţine lacune normative şi este incompatibilă cu standardele de calitate şi previzibilitate impuse de un stat de drept.
”Proiectul de act normativ discriminează magistraţii faţă de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independenţa justiţiei, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistraţi, încalcă standardele internaţionale statuate prin jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Curţii Europene a Drepturilor Omului, încalcă, de asemenea, caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale. Utilizează, de asemenea, termeni ambiguu şi neclari şi prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standarde de calitate şi previzibilitate într-un stat de drept astfel cum sunt ele stabilite prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale”, a transmis Victor Alistar.
Purtătorul de cuvânt al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a transmis că caracterul de urgenţă al proiectului de lege privind pensionarea magistraţilor nu a fost demonstrat și pare construit pe premise contrafactuale. În primul rând, invocarea condiţionalităţilor jalonului 215 din PNRR a fost scoasă din context și nu corespunde realităţii, conform documentelor primite de la Comisia Europeană, care vizau iniţial propunerea legată de supraimpozitare, nu modalitatea de pensionare deja considerată ca îndeplinită.
În al doilea rând, Executivul nu a justificat prin date concrete invocarea condiţiilor economice care ar necesita intervenţia imediată, lipsind orice evaluare a impactului economic pe anii următori care să susţină urgenţa legii. Victor Alistar a mai precizat că proiectul de lege folosește termeni juridici inexistenţi în cadrul normativ.
”Caracterul de urgenţă a proiectului nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o realitate contrafactuală pentru următoarele motive. Pe de o parte, invocarea condiţionalităţilor jalonului 215 din PNRR a fost scoasă din context şi este neconformă cu realitatea, potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană. Obiectul acestor comunicări ale Comisiei, nefiind stabilirea modalităţii de pensionare, care fusese anterior apreciat ca îndeplinit, ci propunerea iniţială referitoare la supraimpozitare. Al doilea element, invocarea condiţiilor economice care necesită intervenţia nu a fost justificată de Executiv, lipsind orice fel de date care să arate impactul economic pentru anii imediat următori şi care astfel ar fi justificat urgenţa invocată”, a precizat purtătorul de cuvânt al ÎCCJ.
Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au hotărât , în unanimitate, să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu legea privind pensionarea magistraţilor.
”Decizia adoptată este sesizarea Curții Constituționale a României. Adoptată în unanimitate, 102 judecători din 102 prezenţi.”, este anunţul oficialilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
