Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, a anunțat Administraţia Prezidenţială.
Cunoscută și sub denumirea de ”legea risipei bugetare”, Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung a fost promulgate de președinte.
La data de 26 septembrie, Guvernul şi-a angajat răspunderea pe acest pachet de măsuri. Pachetul de măsuri fiscal-bugetare are ca obiectiv să reducă „risipa bugetară” şi să pună punct modului în care cei puternici şi cu foarte mulţi bani se credeau de neatins.
La data de 29 septembrie, USR, Forţa Dreptei şi doi parlamentari ai PNL au semnat sesizarea la Curtea Constituțională a României cu privire la pachetul de legi pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament.
La data de 18 octombrie, Curtea Constituţională a României a respins sesizarea. Preşedintele CCR, Marian Enache, a explicat la acea dată că procedura de adoptare a legii privind măsurile fiscal-bugetare, prin angajarea răspunderii Guvernului, a respectat exigenţele Constituţiei şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
„Curtea a constatat că angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege a vizat un scop unic şi unitar, respectiv creşterea veniturilor la bugetul public naţional şi reducerea cheltuielilor statului. În cadrul examenului de constituţionalitate, sub aspect extrinsec, s-a conchis că procedura de adoptare a legii, prin angajarea răspunderii Guvernului, a respectat exigenţele Constituţiei şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale. De asemenea, sub aspect intrinsec, Curtea a reţinut că dispoziţiile legale, în mod punctual criticate de autorii obiecţiei de neconstituţionalitate, au fost adoptate în marja de apreciere şi de oportunitate de care legiuitorul dispune în materie financiar-fiscală. Prin urmare, judecătorii constituţionali au decis, cu majoritate de voturi, că obiecţia este neîntemeiată, că legea în ansamblul său este constituţională, declarând respingerea obiecţiei”, arăta Marian Enache.
Principalele prevederi ale legii sunt:
- Introducerea unui impozit de 1% pe cifra de afaceri a companiilor cu vânzări mai mari de 50 de milioane de euro
- Introducerea unui impozit suplimentar de 2% pe veniturile băncilor
- Introducerea unui impozit suplimentar de 0,5% pentru companiile din domeniul petrolului și gazelor
- Impozit special pentru persoanele fizice ce au mașini de peste 75.000 de euro și locuințe mai scumpe de 500.000 de euro
- Voucherele de vacanță cresc la 1.600 de lei, dar va trebui plătită o contribuție de asigurări de 10% pe acestea, ceea ce duce la o scădere reală cu 10 lei a valorii acestora. Vor fi acordate persoanelor cu venituri sub 8.000 de lei net pe lună
- Microîntreprinderile vor fi taxate cu 1% dacă realizează venituri până în 60.000 de euro pe an și cu 3% care realizează venituri peste acest nivel
- IT-iștii vor plăti impozit pe venit de 10% pentru sumele ce depășesc 10.000 de lei
- Angajații din construcții, agricultură și industria alimentară vor plăti contribuții de 10% pentru sănătate
- TVA crește de la 5% la 9% pentru locuințe, panouri solare și fotovoltaice, mâncare bio, pompe de căldură
- TVA crește de la 5% la 19% la sălile de fitness, parcuri de distracții și evenimente
- TVA crește de la 9% la 19% pentru dulciuri
- Se introduce o acciză pentru băuturile cu zahăr
- Desființarea posturilor bugetare vacante
- Desființarea funcției de șef de birou
- Reducerea cu 25% a funcțiilor de demnitate publică
- Sporul de condiții periculoase sau vătămătoare va fi limitat la maximum 1.500 de lei
- Indemnizația de hrană va fi acordată doar bugetarilor cu salarii sub 14.000 de lei brut.
