Modificarea Legii Sportului a fost deja votată în Senat, pe 10 iunie, cu 96 de voturi pentru și niciunul împotrivă, în vreme ce 26 de senatori s-au abținut. Inițiativa urmează să fie supusă la vot și în Camera Deputaților și apoi va ajunge pe masa președintelui Nicușor Dan.
În acest moment, cele mai multe cluburi de fotbal din România sunt susținute din bani publici, însă autoritățile locale nu au voie să se implice direct. Au apelat astfel la un artificiu: au înființat societăți comerciale care administrează cluburile și prin care autoritățile investesc prin diverse companii pe care le au în subordine.
Dacă legea va fi modificată, primăria ar putea investi direct, fără niciun fel de restricție.
Propunerea de modificare a Legii Sportului are nu mai puțin de 30 de inițiatori, toți de la PSD și printre ei se numără și Elisabeta Lipă.
În expunerea de motive, inițiatorii recunosc artificiul la care au apelat autoritățile locale și susțin că trebuie să existe o practică unitară, astfel încât să nu mai existe probleme în cazul unui control:
”Raţiunea modificării legii În acest sens este impusă chiar de numeroasele exemple ce funcţionează deja În practica de ani de zile consacrată a unităţilor administrativ teritoriale (Hunedoara, Buzău, Reşiţa, Piteşti, Cluj-Napoca, Baia Mare, Târgovişte, Câmpina, Călăraşi) precum şi pentru a evita crearea unei practici neunitare la nivelul organelor de control cu prilejul efectuării controalelor anuale desfăşurate la unităţile administrativ teritoriale şi, chiar, ulterior, la nivelul instanţelor judecătoreşti, ştiut fiind că problematica legalităţii unor astfel de asocieri este tratată diferit de entităţile chemate a efectua aceste controale anuale”, se arată în expunere.
Potrivit ințiativei de modificare a Legii Sportului, articolul 27 urmează să fie completat cu următoare formulare:
”Cluburile sportive de drept privat, fără scop lucrativ, sunt persoane juridice nonprofit, constituite, în condițiile legii, ca structuri mono-sau polisporiive. Două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale şi/sau instituţii publice au dreptul să se asocieze conform art. 21 alin. 21) formând un club sportiv de drept privat, cu personalitate juridică”.
În traducere, două primării se pot asocia într-un ONG care să administreze o echipă de fotbal.
Și mai interesantă este formularea ”două sau mai multe şi/sau instituţii publice au dreptul să se asocieze”. Într-un exercițiu de imaginație, potrivit acestei modificări, două sau mai multe ministere se pot asocia într-un ONG care să susțină o echipă de fotbal sau un club sportiv. Curios este că acea echipă ar avea dreptul de a juca în SuperLiga.
Aici, situația Stelei devine și mai ciudată. Clubul din Ghencea este finanțat de MApN, dar totuși nu are drept de promovare, deoarece nu este ONG sau societate pe acțiuni.
Propunerea de modificare a Legii Sportului a fost aspru criticată de steliști. Suporterii din AS47 acuză că și alte echipe vor beneficia de finanțare publică, însă diferența față de Steaua este că acestea au dreptul de a juca în SuperLiga.
”Pentru ceilalți: bani publici fără nicio problemă și fără întrebări. Pentru Steaua: doar obstacole, condiții speciale și interpretări restrictive.
O altă controversă majoră ține de faptul că Clubul Sportiv al Armatei (CSA) Steaua București rămâne limitat doar la posibilitatea de asociere, fără a putea beneficia direct de noile prevederi legislative.
CSA Steaua nu poate promova, nu din cauza finanțării, ci pentru că i se invocă o interpretare restrictivă a Legii Sportului, care o obligă să se transforme în ONG sau societate comercială pentru a putea accede în Liga 1. Aceasta este o condiție care ar fi putut fi corectată chiar prin această modificare legislativă, mai ales având în vedere că peste 99% dintre cluburile sportive din România beneficiază, prin artificii juridice sau excepții tacite, de sprijin politic mascat în lozinci despre „performanță”.
Trebuie subliniat că în România există o singură ligă profesionistă de fotbal – Liga 1 –, iar în trecut, deși legea nu permitea acest lucru, alte echipe departamentale au fost lăsate să joace în această competiție, ceea ce adaugă și mai multă ambiguitate și lipsă de echitate în aplicarea normelor”, se arată în postarea de pe pagina oficială a Asociația Steliștilor 1947.
