Lovitură financiară pentru România: Statul a pierdut în primă instanță procesul cu Pfizer și trebuie să achite 600 de milioane de euro. România a pierdut în primă instanță procesul intentat de gigantul farmaceutic Pfizer, după ce autoritățile de la București au refuzat să plătească o parte din vaccinurile COVID-19 comandate în timpul pandemiei. Un tribunal din Belgia a decis miercuri, 1 aprilie 2026, că statul român este obligat să achite aproximativ 600 de milioane de euro pentru dozele contractate în anul 2023 și rămase neplătite.
Procesul a fost declanșat după ce România a refuzat preluarea și plata a zeci de milioane de doze de vaccin. Decizia nu este una definitivă și poate fi atacată cu apel de către statul român.
Hotărârea instanței a provocat reacții dure pe scena politică. Europarlamentarul Cristian Terheș a reacționat printr-o postare pe pagina sa de socializare, subliniind că această decizie va arunca sute de milioane de euro din buzunarele cetățenilor pe „contracte opace și decizii politice iresponsabile”.
„România a pierdut în primă instanță la un tribunal din Belgia azi, 1 aprilie 2026 (din păcate nu e păcăleală), procesul cu Pfizer, fiind obligată să plătească circa 600.000.000 euro pentru niște produse medicale care nu oferă imunitate împotriva virusului COVID-19 și nu au fost folosite”, a scris europarlamentarul.
Acesta a subliniat că a fost primul oficial european care a expus public existența unor contracte-cadru extrem de cenzurate între Comisia Europeană și marii producători de vaccinuri. „Nici până azi cetățenii nu știu ce s-a negociat în numele lor, pe buzunarul lor și pe sănătatea lor. Nu se știu nici condițiile reale de achiziție, nici cine răspunde pentru efectele adverse. Zeci de pagini din contracte sunt înnegrite, ascunse, cenzurate”, a adăugat Terheș.
În viziunea europarlamentarului, vinovăția pentru această pagubă uriașă adusă bugetului de stat este una partajată:
-Comisia Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, acuzată că a negociat netransparent, în spatele ușilor închise, generând scandalul cunoscut public drept „PfizerGate”.
-Guvernul României din perioada Florin Cîțu, acuzat că a angajat țara în achiziții masive de zeci de milioane de doze fără o justificare reală și fără a ține cont de eficiența produselor.
Dincolo de controversele politice actuale și de miza financiară uriașă, rămâne de netăgăduit faptul că deciziile din acea perioadă au fost luate sub o presiune uriașă și într-un context complet necunoscut, în care autoritățile din întreaga lume încercau să găsească soluții «în orb» pentru a opri valul de decese din spitale și de acasă.
Rămâne ca instanțele superioare și timpul să stabilească unde s-a terminat bunele intenții și unde a început iresponsabilitatea, având în vedere că, în acele momente de debut ale pandemiei, virusul era o necunoscută absolută, oamenii mureau în număr mare, iar guvernanții erau nevoiți să acționeze rapid, chiar dacă asta însemna de multe ori să navigheze fără busolă.
Această notă de plată readuce în discuție dilema acelor vremuri în care totul era nou și imprevizibil: cum poți gestiona eficient și transparent o criză în care oamenii mor zilnic, iar deciziile politice și medicale sunt luate sub imperiul urgenței maxime și al lipsei de informații clare?
