Ministrul Sorin Cîmpeanu a participat la o dezbatere cu reprezentanţii colegiilor naţionale despre admiterea în clasa a IX-a, context în care au fost clarificate punctual transformările pe care le generează aplicarea măsurilor de reformă din proiectul Legii învăţământului preuniversitar, informează Ministerul Educaţiei.
Potrivit comunicatului semnat de ministrul Cîmpeanu, la dezbaterea „Susţinerea excelenţei şi admiterea în clasa a IX-a” au participat reprezentanţi ai celor 211 colegii naţionale.
„Discuţiile au fost relevante, în contextul nevoii de reformă a sistemului de învăţământ, de sprijinire în egală măsură a excelenţei şi echităţii, de consolidare a unităţilor de învăţământ care sunt capabile de performanţă. Proiectul Legii învăţământului preuniversitar este un răspuns onest, coerent şi asumat la schimbările profunde din societatea românească”, afirmă Sorin Cîmpeanu, conform sursei citate.
În cadrul dezbaterii au fost clarificate punctual transformările pe care le generează aplicarea măsurilor de reformă din proiectul de lege:
„Admiterea în clasa a IX-a în unităţile de învăţământ cu statut de colegiu naţional introduce un echilibru între excelenţă şi echitate, inclusiv prin posibilitatea ca acestea să organizeze concurs propriu de admitere pentru ‘maximum 90% din totalul locurilor pentru clasa a IX-a’. Consolidarea şi creşterea autonomiei unităţilor de învăţământ capabile de performanţă este esenţială. Colegiile naţionale care înfiinţează clase de excelenţă trebuie să obţină statutul de unitate-pilot de excelenţă prin ordin al ministrului educaţiei. Procedura de acordare a statutului de unitate-pilot de excelenţă se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea Centrului Naţional de Excelenţă”, a explicat Cîmpeanu.
Potrivit acestuia, în unităţile-pilot de excelenţă se pot desfăşura activităţi suplimentare de învăţare cu elevii capabili de excelenţă.
” Elevii înscrişi în formaţiunile de studiu din aceste unităţi beneficiază de programe educative care le respectă particularităţile de învăţare şi de orientare a excelenţei. Aceste programe vizează aprofundarea învăţării şi presupun gruparea pe abilităţi, respectiv îmbogăţirea curriculumului cu noi domenii de mentorat şi transfer de competenţă, de accelerare a promovării, conform ritmului individual de învăţare. Resursele umane, curriculare, informaţionale, materiale şi financiare pentru susţinerea elevilor capabili de excelenţă se asigură de Ministerul Educaţiei, prin DJIP/DMBIP, potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul Educaţiei”, a arătat ministrul.
Totodată, absolvenţii clasei a VIII-a pot fi înscrişi în clasa a IX-a fără susţinerea evaluării naţionale sau a concursului de admitere la colegiul naţional şi peste numărul maxim de elevi cuprins în respectiva formaţiune/clasă, dacă au obţinut, pe parcursul gimnaziului, premiul I la etapa naţională a olimpiadelor şcolare organizate şi finanţate de Ministerul Educaţiei sau au obţinut premiile I, II sau III la competiţii internaţionale recunoscute de Ministerul Educaţiei.
Acesta a evidenţiat că sistemul de educaţie susţine şi motivează excelenţa în învăţare în sensul atingerii maximumului de potenţial al fiecărui elev, excelenţa în predare, stimularea modelelor de bune practici din rândul cadrelor didactice, dar şi excelenţa instituţională.
„Centrul Naţional pentru Excelenţă va iniţia acţiunile de identificare şi promovare a elevilor capabili de excelenţă, va elabora şi asigura implementarea unor programe de parteneriat cu diverse instituţii din ţară şi străinătate, cu organizaţii neguvernamentale, cu comunitatea locală în scopul îmbunătăţirii condiţiilor şi resurselor necesare educării diferenţiate a elevilor capabili de excelenţă. Se vor aloca resursele necesare pentru organizarea activităţii de pregătire a loturilor olimpice naţionale/judeţene/ale municipiului Bucureşti. Elevii capabili de excelenţă pot promova doi ani de studii într-un an şcolar la decizia unităţii de învăţământ, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei”, a completat ministrul.
Cîmpeanu a reiterat că sistemul formal de educaţie trebuie să fie flexibil pentru a răspunde nevoilor diverse ale celor implicaţi şi, concomitent, să susţină excelenţa în învăţare şi în predare.
„Educaţia este o prioritate reală la toate nivelurile, iar împreună ne asumăm responsabilităţi pentru susţinerea acesteia, astfel încât să fie accesibilă tuturor, în mod echitabil şi în concordanţă cu interesul, cu abilităţile şi cu potenţialul fiecărui elev”, a subliniat el.
