Adoptate de Parlamentul României, modificările Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000 prin care cluburile din România erau obligate să folosească 40% sportivi români, la toate sporturile, sunt în continuare sub semnul întrebării.
Curtea Constituțională a României a amânat dezbaterea sesizării făcute de președintele României, Nicușor Dan, pe tema modificărilor la Legea Sportului.
În sesizarea către CCR, șeful statului explică punctual de ce consideră că legea, deși pornește de la o intenție legitimă, încalcă atât Constituția României, cât și dreptul Uniunii Europene, iar forma în care a fost redactată creează probleme serioase de aplicare.
De ce a blocat președintele Nicușor Dan Legea Novak:
-Legea impunea un prag minim de 40% sportivi români pe teren. Concret, la fiecare meci oficial din competițiile interne de echipă, cel puțin 40% dintre jucătorii aflați efectiv pe teren trebuiau să fie români, indiferent de valoare sau context sportiv.
-Măsura se baza pe cetățenie, nu pe formare sportivă. Președintele arată că legea condiționează participarea în competiție de cetățenie, nu de faptul că un jucător a fost crescut într-o academie din România, ceea ce o face problematică din punct de vedere juridic.
-Este încălcat dreptul la muncă al sportivilor din UE. Un jucător cetățean al unui stat UE ar fi putut fi exclus din echipă doar pentru că nu este român, deși are drept legal să muncească în România.
-Se încalcă libera circulație a lucrătorilor în Uniunea Europeană. Documentul explică faptul că sportivii profesioniști sunt considerați lucrători, iar limitarea accesului lor pe teren contravine tratatelor europene.
-Există jurisprudență clară împotriva acestor limitări. Sunt invocate decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, inclusiv cazul Bosman, care a stabilit că federațiile sau statele nu pot limita numărul de jucători pe criterii de naționalitate.
-Amenzile depășesc cadrul general al legislației contravenționale. Limita generală a amenzilor este mult mai mică, iar legea nu explică explicit că se derogă de la acest cadru.
CCR a anunțat că se va pronunța pe acest subiect pe 25 martie. Este a doua amânare a Curții pe marginea Legii Sportului, după cea de pe 4 februarie.
Dacă CCR va considera că legea este constituțională, toate grupările sportive din țară vor trebui să se bazeze, începând cu sezonul 2026-2027, în meciurile oficiale interne pe minimum 40% jucători români. Cine încalcă legea va plăti amenzi între 500.000 și 1.000.000 de lei!
Modificările, care au ca sursă de inspirație Ordinul ministrului sportului 500/2022, emis de Eduard Novak, au fost propuse de Ciprian Paraschiv, deputat AUR de Iași.
Inițiativa celui care a fost director de dezvoltare în cadrul Federației Române de Fotbal și, apoi, președinte la Politehnica Iași a fost respinsă de Senat pe 30 septembrie 2025, când 69 dintre cei 119 senatori prezenți la ședința în care s-a discutat subiectul amintit s-au abținut.
Camera Deputaților, for decizional pe această lege, a aprobat-o însă, pe 19 noiembrie 2025. Deputații au adoptat modificările cu o largă majoritate, 239 din cei 282 de parlamentari prezenți la ședința în care s-au dezbătut noile prevederi fiind „pentru”.
Președintele Nicușor Dan nu a fost de acord cu modificările Legii Sportului, atacându-le la CCR pe 16 decembrie 2025.
