În România, normalitatea încearcă să își intre în drepturi. Curtea Constituțională a României a publicat motivarea deciziei prin care demnitarii nu mai sunt obligați să treacă veniturile și bunurile soțiilor și copiilor în documente. În plus, declarațiile de avere nu vor mai fi publice, urmând să fie depuse la Agenția Națională de Integritate.
CCR susține că publicarea declarațiilor de avere ar încălca viața privată și ar aduce o atingere gravă a dreptului la protecția datelor cu caracter personal. Curtea Constituțională atrage atenția că legislația ar trebui actualizată, având în vedere evoluția societății.
„Ținând cont de faptul că fenomenul corupției și al practicilor asociate acesteia la nivel politic, birocratic și administrativ trebuie în continuare prevenite și combătute, legiuitorul are obligația de a elabora un cadru normativ eficient care să permită îndeplinirea standardelor de integritate specifice unui stat de drept. În acest sens, Curtea subliniază necesitatea sistematizării și codificării legislației în materie și a elaborării și adoptării unui cod de integritate și transparență în exercitarea funcțiilor publice”, se precizează în motivarea CCR.
În același timp, judecătorii CCR susțin că tehnologiile moderne, în special inteligența artificială, ar putea fi folosite pentru a genera profiluri detaliate ale persoanelor, utilizându-se datele din declarațiile de avere.
CCR invocă faptul că aceste informații, aflate într-o bază de date accesibilă tuturor, ar putea fi utilizate pentru a crea „modele și tipare comportamentale personalizate în raport cu fiecare declarant în parte”. Judecătorii susțin că există „un risc în sensul desconsiderării demnității umane și a individualității persoanei”.
„Livrarea unei asemenea cantități excesive și în masă de date cu caracter personal în spațiul public, pe internet, estomparea scopului urmărit inițial prin provocarea unei forme de curiozitate publică și de lecturare a acestor declarații, expunerea declarantului unei atenții publice nerezonabile, precum și stocarea datelor și declarațiilor de avere pe un interval de timp extensiv pe internet demonstrează cu prisosință că echilibrul care trebuie să caracterizeze relația dintre cele două drepturi fundamentale antereferite este afectat.Toate acestea relevă o expunere și o diseminare în masă a datelor cu caracter personal pentru un număr considerabil de cetățeni, creând o vulnerabilitate din perspectiva protecției dreptului la viață privată al acestora. Practic, o bază de date cuprinzând informații sensibile ale cetățenilor este disponibilă oricând, oriunde și oricui, ceea ce echivalează cu înlăturarea de plano a garanției constituționale a protecției datelor cu caracter personal, element intrinsec al substanței dreptului la viață privată al persoanei”, se mai arată în decizia CCR.
Din cei nouă judecători ai CCR, șase au fost de acord cu ascunderea declarațiilor de avere. Trei au fost împotrivă: Iulia Scântei, Livia Stanciu și Mihaela Ciochină.
