Avocatul Adrian Toni Neacșu, fost membru al CSM, a analizat, într-o postare pe pagina sa de socializare, motivele reale din spatele discuțiilor privind modificarea Legilor justiției, susținând că acestea sunt legate direct de controlul asupra pozițiilor-cheie din sistemul judiciar. El a reamintit că, în trecut, președintele României avea un rol decisiv în numirea conducerii Înalta Curte de Casație și Justiție, DNA și DIICOT, context în care s-ar fi construit, potrivit opiniei sale, un sistem represiv bazat pe parteneriate informale și presiune instituțională.
Potrivit avocatului, Comisia Europeană a impus depolitizarea procedurilor, iar Legile justiției din 2022 au reprezentat atât un jalon în PNRR, cât și un argument pentru ridicarea MCV.
Astfel, președintele Nicușor Dan nu mai poate face acum numiri directe, acestea depinzând de propunerea ministrului Justiției, Radu Marinescu, cu avizul Consiliul Superior al Magistraturii, într-o procedură publică și transparentă.
În acest context, Adrian Toni Neacșu a sugerat că presiunea pentru modificarea legilor este legată de expirarea, în primăvara anului 2026, a mandatelor actualilor procurori-șefi, procedurile pentru noile numiri urmând să fie declanșate încă din ianuarie.
„Oamenii-cheie în justiţie sunt preşedintele şi vicepreşedintele Înaltei Curţi, ai DNA, DIICOT. Aici sunt cheile în justiţie»
Cel care a spus asta a și pus mâna pe aceste chei ale justiției (se numeau pe atunci Stanciu, Ionuț Matei, Kovesi ș.a.) și le-a folosit pentru a construi teroarea prin justiția de tip SRI-DNA. Toți șefii din justiție erau „parteneri de nădejde”. Memoria noastra colectivă e foarte scurtă și suferim de un sindrom Stockolm în masă, cu cât suntem mai abuzați cu atât începe să ne placă.
În zilele noastre cheile justiției nu mai sunt la discreția președintelui. Comisia Europeană ne-a obligat să depolitizăm numirile la șefia parchetelor si a ICCJ, ceea ce am făcut prin Legile justiției din 2022, care au constituit atât jalon în PNRR cât și argument pentru ridicarea MCV.
Numirea procurorilor la vârful parchetelor depinde acum mai degrabă de ministrul justiției, președintele Nicușor Dan neputând numi pe cine dorește ci exclusiv propunerea făcută de Radu Marinescu, ministrul PSD al justiției. Implicat mai este si Consiliul Superior al Magistraturii, iar procedura de selecție este publică și transparență.
Deci, de ce se cere modificarea legilor justiției din 2022? Ghici, ghicitoarea mea.
Mandatele actualilor procurori șefi ai DNA, DIICOT și al procurorului general PICCJ expiră în martie 2026 (în aprilie la DIICOT) iar deja în luna ianuarie ministrul justiției trebuie, potrivit legii, sa declanșeze procedurile pentru noile numiri”, a scris Adrian Toni Neacșu pe pagina sa de socializare.
