Ministerul Educației și Cercetării a anunțat , punerea în transparență publică a noilor programe școlare pentru disciplinele din învățământul liceal, marcând una dintre cele mai ample reforme curriculare din ultimii 20 de ani.
Ministerul Educației și Cercetării a anunțat , punerea în transparență publică a noilor programe școlare pentru disciplinele din învățământul liceal, marcând una dintre cele mai ample reforme curriculare din ultimii 20 de ani. Ministrul Daniel David a subliniat că acest demers reprezintă o schimbare de paradigmă în modul în care este construit curriculumul liceal. Reforma urmărește diminuarea drastică a analfabetismului funcțional, pe care șeful de la Educație l-a descris ca fiind un risc de securitate națională.
Potrivit ministrului Daniel David, noile programe sunt concepute astfel încât să formeze opt competențe-cheie necesare absolventului de liceu , astfel:
- competențe de limbă și comunicare,
- competențe multilingvistice,
- competențe STEM (ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică),
- competențe digitale,
- competențe de viață (personale/sociale/de a învăţa să învăţăm),
- competențe civice, juridice și de mediu,
- competențe antreprenoriale,
- competențe de expresie și sensibilitate culturală.
Daniel David a transmis, printr-un comunicat de presă, că aceste competențe reprezintă fundamentul unui parcurs educațional modern și coerent, în acord cu nevoile unei societăți dinamice.
Primul pas al reformei curriculare a fost adoptarea noilor planuri-cadru, care au stabilit structura disciplinelor și numărul de ore, pe baza profilului absolventului, elaborat în două variante: standard și alternativă.
Ministrul Daniel David a precizat că varianta standard a rezultat după un proces dificil de dezbateri și negocieri, în care a fost necesar un echilibru între discipline asociate științelor și religiei, precum și între discipline dedicate culturii naționale și cele orientate spre competențe utile vieții cotidiene.
De asemenea, el a subliniat că reforma a necesitat găsirea unei formule echilibrate între centralizare și descentralizare, astfel încât educația personalizată să poată fi aplicată acolo unde este nevoie.Pentru profesorii și școlile care au considerat că varianta standard nu răspunde suficient nevoilor de flexibilitate, ministerul a introdus o variantă alternativă a planurilor-cadru, mult mai descentralizată și orientată spre personalizarea parcursului educațional.
Daniel David a transmis că doar menținând un echilibru între științe și religie, dar și între cultura națională și pregătirea pentru viață, elevii vor fi formați atât ca profesioniști, cât și ca cetățeni responsabili.
Daniel David a explicat că al doilea pas – elaborarea programelor școlare – este decisiv pentru atingerea obiectivelor propuse și pentru creșterea nivelului de alfabetizare funcțională.
Conform acestuia, procesul a implicat experiența a peste 1.500 de specialiști din învățământul preuniversitar și universitar, cercetători, dar și experți din mediul socioeconomic atunci când a fost necesar.
În viziunea ministerului, colaborarea între aceste medii garantează că programele vor fi conectate la realitățile din universități și la cerințele pieței muncii.
Echipele de lucru au analizat programe școlare din state cu sisteme educaționale eficiente pentru a construi conținuturi mai aerisite, relevante și aliniate la cele mai bune practici internaționale.
În paralel, acestea au urmărit introducerea graduală a unei logici de formare a competențelor, prin care elevii să învețe nu doar informații, ci și procesele prin care acestea sunt generate, cu scopul întăririi gândirii științifice și al combaterii pseudoștiinței.
O altă direcție majoră a fost coordonarea transdisciplinară a programelor, astfel încât materiile să fie conectate între ele și să evite situațiile în care o disciplină se sprijină pe noțiuni încă neprezentate elevilor în alta. Ministerul Educației consideră că această abordare va facilita dezvoltarea competențelor complexe, necesare într-o societate care funcționează din ce în ce mai mult pe interconectare.
Una dintre cele mai importante noutăți ale reformei este faptul că 25% din timpul fiecărei discipline va fi dedicat activităților remediale și dezvoltării de competențe pentru performanță. Aceste activități vor include formarea competențelor neatinse în parcursul standard, consolidarea acestora, aplicarea lor în contexte reale de viață, dar și pregătire pentru excelență.
După finalizarea și aprobarea programelor școlare, ministerul va trece la elaborarea manualelor și la formarea profesorilor, astfel încât aceștia să poată implementa noul curriculum utilizând metode moderne și centrate pe elev. În paralel, vor fi finalizate standardele naționale de evaluare pentru fiecare disciplină, stabilind criterii unitare pentru verificarea competențelor dobândite.
Daniel David și-a exprimat convingerea că generația care va începe clasa a IX-a în anul școlar 2026–2027 va beneficia de un curriculum complet modernizat, care va conduce la o reducere drastică a analfabetismului funcțional.
El a explicat că acest tip de analfabetism se manifestă prin dificultatea absolvenților de a utiliza competențele liceale în viața reală, vulnerabilitate la manipulare și pseudoștiință, integrare deficitară pe piața muncii sau lipsuri în domeniul alfabetizării numerice și lingvistice.
Ministerul anunță că noile programe școlare pentru liceu sunt în dezbatere publică, prioritatea fiind disciplinele care debutează în clasa a IX-a.
Propunerile pot fi trimise până la 12 decembrie, iar finalul lunii ianuarie 2026 este termenul estimat pentru publicarea programelor pentru toate clasele și disciplinele obligatorii din noul curriculum liceal.
