Ministrul Daniel David a declarat în repetate rânduri că, deși înțelege condițiile de criză, limitele minime și maxime ale claselor se pot stabili doar pe baza principiului raționalității, subliniind că nu ieşim din reperele europene.
După reorganizarea celor 507 unități de învățământ și creșterea normei didactice săptămânale de predare cu două ore, o altă măsură prevăzută de Legea fiscal-bugetară nr. 141/2025 a fost modificarea limitelor minime și maxime pentru numărul de copii la clasă. Potivind unui comunicat al Ministerul Educatiei , 437 de clase au funcţionat, în anul şcolar 2024-2025, cu un număr de cel mult 7 elevi.
Ministrul Daniel David a declarat în repetate rânduri că, deși înțelege condițiile de criză, limitele minime și maxime ale claselor se pot stabili doar pe baza principiului raționalității, subliniind că nu ieşim din reperele europene. Unele dintre aceste repere identificate de ministru și specialiști din cabinetul său.
arată că modificarea numărului de copii într-o clasă începe să conteze mai mult în ceea ce privește performanța când valoarea este în jurul a 15 copii, dincolo de acest prag contând mai mult calitatea profesorului și mediul de învățare . În plus, astfel de decizii se iau în coroborare și cu resursele economice disponibile.
Totuşi, limitele minime pot fi scăzute cu 2, iar cele maxime crescute fără limită doar cu acordul ministerului.
Măsurile de criză luate prin Legea 141/2025 vor modifica limitele minime şi maxime astfel:
Primar: 12 (min.) – 24 (max.), cu media 18;
Gimnaziu: 12 (min.) – 28 (max.), cu media 20;
Liceu: 16 (min.) – 30 (max.), cu media 23.
Limitele minime pot fi scăzute cu 2, iar cele maxime crescute cu cel mult 4, cu acordul inspectoratului școlar județean. Ministerul nu va încuraja creșteri, iar reducerea efectivelor la clase în funcție de numărul de copii cu cerințe educaționale speciale a rămas în vigoare.
„Majoritatea claselor din România care se încadrau între limitele anterioare se vor încadra și în noile limite. Așadar, în majoritatea covârșitoare a claselor, nu avem schimbări, măsurile fiscal-bugetare afectând mai ales situația claselor sub efectiv. Într-adevăr, acest demers de modificare a limitelor minime și maxime pentru numărul de copii în clasă a afectat mai ales clasele cu 8 sau 9 copii (adică aproximativ 0.5% din totalul claselor de învățământ primar și gimnazial din anul școlar 2024 – 2025) și, în mai mică măsură, unele clase la nivel de liceu.
De asemenea, în anul școlar 2024 – 2025 au funcționat la nivel național, în clasa a VIII-a, 12 clase cu 1 elev, 26 de clase cu 2 elevi, 52 de clase cu 3 elevi, 64 de clase cu 4 elevi, 84 de clase cu 5 elevi, 92 de clase cu 6 elevi și 107 clase cu 7 elevi, model care va fi reorganizat la rândul său”, se arată în comunicatul emis.
Este posibil ca aceste măsuri fiscal-bugetare să crească ușor ponderea învățământului simultan (la nivel primar și gimnazial), de la 6% la 7,5%.
Spre exemplu, învățământul simultan este aplicat în Franța sau Irlanda, mai ales la ciclul primar, chiar în procente mai ridicate decât în România. Este adevărat, însă, că un astfel de învățământ necesită și competențe specifice în predare-învățare, demers care este un obiectiv-cheie pentru Ministerul Educației și Cercetării.
„Așadar, ținta ministerului rămâne una flexibilă: Reducerea învățământului simultan prin relocarea adecvată a copiilor în școli unde pot avea acces la un proces educațional standard (așa cum tind spre exemplu practicile educaționale din Finlanda) sau derularea învățământului simultan acolo unde este necesar, dar prin utilizarea unor metodologii adecvate, decizia urmând interesele comunității locale și evaluarea educațională a inspectoratelor școlare (așa cum tind, spre exemplu, practicile educaționale din Franța și Irlanda).
Ministerul Educației și Cercetării va informa public asupra rezultatelor definitive pentru anul școlar 2025 – 2026, atunci când acestea vor fi disponibile în forma finală”, se arată în încheierea comunicatului.
