Parlamentarii au intrat oficial în vacanța de vară de la 1 iulie, lăsând în urmă o listă critică de proiecte de lege neadoptate. Situația devine extrem de riscantă pentru țară, în condițiile în care neîndeplinirea reformelor blochează accesul la ultimele tranșe de bani din PNRR. Fără convocarea unei sesiuni extraordinare în această vară, România riscă să piardă definitiv peste 3 miliarde și jumătate de euro din fondurile europene.
Activitatea legislativă din țara noastră a intrat în pauză totală până în luna septembrie, într-un moment de maximă vulnerabilitate economică. Vacanța parlamentară vine pe fondul unei instabilități politice majore, după căderea executivului. În lipsa unui guvern cu puteri depline și a votului din Parlament, termenele asumate în fața Comisiei Europene sunt în mare pericol să fie ratate în această vară.
Miza financiară este uriașă. Până în prezent, România a încasat peste 9 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, dintr-un total de peste 21 miliarde de euro. Însă următoarele 2 cereri de plată, estimate la aproximativ 10 miliarde de euro, depind în totalitate de finalizarea reformelor și de adoptarea legislației restante până la sfârșitul lunii august. Premierul interimar, Ilie Bolojan, a atras atenția că valoarea proiectelor blocate depășește 3 miliarde și jumătate de euro și a solicitat convocarea de urgență a unei sesiuni parlamentare extraordinare. Oficialii europeni avertizează că neadoptarea legilor poate atrage penalizări estimate la peste 770 milioane de euro pentru fiecare jalon ratat.
Pe lista neagră a restanțelor din Parlament se află 5 legi fundamentale. Este vorba despre legea salarizării unitare în sectorul public, reforma ANAF și digitalizarea administrației fiscale, legea decarbonizării sistemului energetic, reforma sistemului de încălzire și răcire, dar și guvernanța corporativă a companiilor de stat. În plus, a rămas blocată și legea privind programul SAFE pentru industria de apărare, din lipsă de cvorum în Camera Deputaților.
Efectele acestui blocaj se resimt deja direct în buzunarele cetățenilor. Tot de la 1 iulie, în lipsa unor măsuri guvernamentale de prelungire, s-a încheiat limitarea scumpirii carburanților la pompă. În plus, tot de la această dată a intrat în vigoare majorarea punctului de amendă, calculat direct în funcție de salariul minim brut. Valoarea unui singur punct de amendă a crescut la 216 lei și 25 bani, aducând sancțiuni mult mai dure pentru toți șoferii din România.
Deși blocajul legislativ și riscul iminent de pierdere a miliardelor de euro din PNRR erau realități complet cunoscute de către partidele AUR și PSD în momentul în care au decis să dărâme guvernul, acestea au lăsat țara într-un impas major, demonstrând o lipsă acută de responsabilitate prin absența totală a oricărei soluții concrete pentru gestionarea crizei pe care au provocat-o.
