Paștele în vremea scumpirilor: Între tradiție și stres financiar. Iată cum supraviețuiește coșul de cumpărături al românilor. Se apropie sărbătorile de Paște, însă pentru mulți români, bucuria pregătirilor este umbrită de un calcul matematic tot mai restrictiv. Într-o piață în care prețurile au crescut, iar cantitățile din ambalaje s-au micșorat vizibil („shrinkflation”), masa festivă devine un test de supraviețuire financiară. Datele recente arată o schimbare majoră de comportament: cumpărăm mai puțin, mai planificat și cu mult mai multă îngrijorare.
Potrivit unui studiu al Asociației CFA România, doar 20% dintre români mai declară că fac mai multe cumpărături de Paște decât în mod obișnuit. Restul de 80% au devenit mult mai prudenți. Dacă de Crăciun sau de Black Friday tentația impulsului este mare, de Paște românii par să fi învățat lecția moderației forțate de buget.
Deși 68% dintre noi își stabilesc o sumă fixă pentru coșul de sărbători, realitatea din magazin lovește dur: aproape la fel de mulți admit că, în ultimul an, au depășit bugetul alocat din cauza scumpirilor neprevăzute la produsele de bază.
Dincolo de cifre, cifrele ascund o stare psihică degradată. Un sondaj Reveal Marketing Research (februarie 2026) scoate la iveală o realitate dureroasă: 75% dintre români suferă de anxietate din cauza banilor, iar 85% au probleme cu somnul din același motiv.
Principala sursă de stres? Creșterea prețurilor la produsele esențiale. Această povară este resimțită diferit în funcție de vârstă: seniorii (peste 55 de ani) sunt cei mai afectați de scumpirea alimentelor. Următoarea categorie este cea a tinerilor (25-34 de ani) și femeilor, care resimt cel mai puternic stresul cheltuielilor neplanificate. Nu în ultimul rând, generația 35-44 de ani este cea mai presată de povara datoriilor și a creditelor.
„Diferența nu o face venitul, ci disciplina în planificare”, afirmă Florentina Almăjanu, director general al Asociației CFA România. Pentru a nu lăsa sărbătorile să devină un motiv de colaps financiar, experții recomandă câteva reguli de aur:
-Lista strictă: Amânarea oricărei achiziții care nu se află pe lista făcută acasă.
-Istoricul prețurilor: Verificarea dacă „reducerile” de sezon sunt reale sau doar strategii de marketing.
-Fondul de rezervă: Stabilirea unei mici sume pentru situații neprevăzute, pentru a evita panica la casă.
-Recunoașterea impulsului: Peste jumătate dintre români admit că ar vrea să învețe cum să evite cumpărăturile spontane făcute sub presiunea momentului.
În 2026, Paștele nu mai este despre cât de plin este coșul, ci despre cât de bine este gestionat. Într-o perioadă în care cantitățile scad și prețurile cresc, echilibrul vine din capacitatea de a separa nevoile reale de așteptările sociale. Până la urmă, esența sărbătorii rămâne legătura cu cei dragi, chiar dacă pe masă produsele sunt mai puține, dar alese cu mai multă grijă.
