Potrivit vicepreședintelui PNL, Alexandru Muraru, ideea rotativei guvernamentale a fost avansată de Partidul Social Democrat în cadrul negocierilor pentru formarea noului guvern, însă PNL consideră că o astfel de soluție nu aduce stabilitate și coerență în actul de guvernare. Muraru a explicat că o rotativă ar presupune schimbarea completă a echipei guvernamentale după aproximativ un an și opt luni, ceea ce ar transmite un mesaj de incertitudine în administrația centrală și în mediul politic. Vicepreședintele PNL a subliniat că programul de guvernare aflat în pregătire în aceste zile ar trebui dus la bun sfârșit într-un ciclu complet, de trei ani și jumătate, până la alegerile din 2028, fără întreruperi sau schimbări de conducere pe parcurs.
„Rotativa ar însemna ca România să schimbe întreaga echipă guvernamentală într-un interval probabil de 1,8 luni de la instalarea Guvernului, ceea ce creează o anumită așteptare nu neapărat benefică în administrația cu precădere centrală și în mediul politic (…). Nu condiționăm acest lucru de formarea Guvernului, dar ideea unei rotative care să însemne o formă de interimat nu este acceptabilă, ea nu aduce foarte multă coerență.
Nu le putem spune oamenilor că la un an și opt luni de la formarea Guvernului, vom schimba primul-ministru, fără să știm cine vine după Ilie Bolojan. În al doilea rând, acest program de guvernare care se formează în aceste zile, acest program de reforme trebuie dus până la bun sfârșit, în trei ani și jumătate”, spune Murariu.
Alexandru Muraru a transmis că PNL susține ferm ideea unui premier politic, cu un mandat complet și clar definit. Din perspectiva acestuia, nu ar fi corect ca un partid să-și asume implementarea măsurilor de guvernare, iar apoi un alt partid să preia conducerea și să beneficieze de rezultatele reformelor. Acest scenariu ar risca să compromită coerența guvernării și să creeze confuzie în rândul cetățenilor.
În plus, liderul liberal a exprimat rezerve față de orice formă de interimat la vârful executivului și a respins ideea ca un eventual succesor al lui Ilie Bolojan să fie necunoscut sau incert în momentul semnării protocolului de guvernare. PNL dorește un parteneriat politic clar și previzibil, fără soluții de compromis care, în opinia sa, nu oferă stabilitate.
Pe lângă problema premierului, negocierile între cele două partide au fost tensionate și din cauza pozițiilor divergente privind politica fiscală. Muraru a afirmat că liberalii resping categoric introducerea unei taxe de solidaritate pe veniturile mari sau foarte mari, inclusiv pe pensiile speciale, considerând că o astfel de măsură ar penaliza tocmai românii care muncesc mai mult.
De asemenea, PNL refuză eliminarea cotei unice de impozitare și consideră că introducerea unui sistem progresiv ar complica inutil administrarea fiscală și ar transmite un semnal negativ. În opinia vicepreședintelui, cota unică a contribuit la creșterea veniturilor bugetare și a fost un succes încă din primii ani de implementare. Potrivit unor surse politice, discuțiile privind conducerea guvernului s-au blocat tocmai din cauza acestei opoziții ferme a PNL față de condițiile impuse de PSD.
