Postul Paștelui 2026 reprezintă cea mai importantă perioadă de pregătire spirituală pentru sărbătoarea Învierii Domnului. Considerat cel mai aspru post din calendarul ortodox, acesta durează 40 de zile și este marcat de rugăciune, pocăință și restricții alimentare stricte.
Anul acesta, Paștele cade pe 12 aprilie, iar perioada de post începe cu șapte săptămâni înainte, după rânduielile bisericești stabilite de tradiția creștină. Lăsata Secului vine cu o mulțime de tradiții și obiceiuri în România și este, de regulă, ziua în care se mănâncă tot felul de preparate de dulce înainte de a începe postul strict.
În această perioadă, creștinii ortodocși se abțin de la carne, ouă, brânzeturi și lactate. Ei consumă în special legume, cereale, fructe și mâncăruri simple, de post. De asemenea, latura spirituală este cea mai importantă din această perioadă. Se practică rugăciuni și întărirea legăturilor cu Dumnezeu, milostenia, smerenia și pocăință.
Postul Paștelui este considerat cel mai lung și riguros dintre cele patru posturi majore din cadrul anul. Dar această perioadă de 40 de zile nu este doar despre mâncare. Pe lângă abstinența alimentară și abținerea de la plăcerile lumești, creștinii trebuie să aibă un comportament pe placul lui Dumnezeu: așadar bârfa, invidia, gândurile nefaste, răutatea, vorbele grele, toate sunt complet interzise în post. În schimb, creștinii sunt chemați să se roage, să meargă la Biserică și să se sacrifice în amintirea jertfei pe care a făcut-o pentru omenire în momentul când a fost răstignit.
Preasfinția Sa Benedict, Episcop al Sălajului, a transmis un mesaj de suflet, în care spune că ”postim de dragul Domnului”.
” Postul Mare este un răstimp de maximă intensitate în Biserica noastră, trăit ca o perioadă de așteptare lucrătoare pentru întâlnirea cu Hristos, Mirele Care iese biruitor din mormânt. Această stare se vede, pe de-o parte, prin invitația la postire însoțită de asceză, ca un adevărat „antrenament” în stadion pentru a lua premiul (1 Corinteni 9, 24), iar, pe de altă parte, printr-o participare liturgică responsabilă la viața Bisericii.
În acest cadru al Postului Mare, în parohiile și mănăstirile noastre se săvârșește Liturghia Darurilor mai înainte sfințite, un context liturgic imediat și concret în care străduința noastră ascetică își împlinește scopul – întâlnirea cu Hristos euharistic, deodată cu împlinirea dorului nostru după Împărăție. Alături de această slujbă se adaugă și deniile specifice acestei perioade, dar și frumosul Canon al Sfântului Andrei Criteanul, o operă poetică de excepție.
La începutul drumului, auzind îndemnul Proorocului Ieremia – „Opriţi-vă de la căile voastre! Priviţi şi întrebaţi de căile celor de demult; de calea cea bună şi mergeţi pe dânsa şi veţi afla odihnă sufletelor voastre” (Ieremia 6, 16) – încercăm să luăm aminte la ceea ce putem îmbunătăți în viețile noastre și ne îndemnăm cu curaj unii pe alții:
-să asumăm serios postul ascetic pe modelul străduință, stăruință sau, la nevoie, chiar silire;
-să ne exersăm în rugăciune, văzută ca un dialog al inimii cu Domnul și alternativă la împrăștierea din afară;
-să facem din lectura Scripturii și a cărților duhovnicești un program cotidian, pentru a învăța să ne hrănim și cu o altfel de hrană; în mod deosebit indicăm „Scara” Sfântului Ioan Scărarul (Filocalia 9), un veritabil manual ascetic pentru un creștin practicant;
-să facem din spovedanie un exercițiu de sinceritate, în mod sistematic și cu valoare eliberatoare, „reconfigurându-ne” traseul;
-să participăm deplin la liturghie, împărtășindu-ne cu dor și bucurie mare, pentru a simți gustul Împărăției făgăduite; și
-să stăm departe de duhul tulburării și al dezbinării prezent în jurul nostru, în spațiul social, căutând pacea lăuntrică.
Prin toate aceste lucrări vom face dovada apartenenței la duhul Evangheliei, arătând că ne dorim mai întâi Împărăția lui Dumnezeu, cu încrederea că toate celelalte ale vieții ni se vor adăuga cu măsură generoasă.
Cel care se arată interesat de „oferta” Bisericii va lectura însăși viața într-o cheie specifică și printr-o participare responsabilă. În acest cadru, amintim că, în luna martie, când se prăznuiește Bunavestire, în mod deosebit, vom onora viața ca dar de la Dumnezeu și vom omagia mamele și femeile cu roluri deosebite în viețile noastre, însă vom privi și la problemele lor. Ne vom gândi la copiii noștri și la educația acestora, dar și la tentațiile cu care se confruntă – consumul de droguri sau dependența digitală. Și, mai ales, vom încerca să convertim aceste realități în atitudini responsabile și rugăciune împreună pentru lumea în care trăim.
Ne rugăm lui Dumnezeu ca această perioadă să ne fie tuturor prilej de întărire duhovnicească, dar și de transformare concretă a vieții noastre comunitare. ”, transmite-alături de binecuvântare- Benedict, Episcopul Sălajului.
