Premierul Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea în Parlament pentru proiectul care crește vârsta standard de pensionare și scade cuantumul pensiei judecătorilor și procurorilor. Ilie Bolojan a declarat că proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor îndreaptă o inechitate socială.
Premierul și-a angajat răspunderea în Parlament pentru proiectul care crește vârsta standard de pensionare și scade cuantumul pensiei judecătorilor și procurorilor.
Coaliția speră că de această dată nu va mai fi respins de CCR ca primul, pentru că motivul invocat atunci a fost eliminat – acum există aviz CSM, chiar dacă este negativ.
Deși are dreptul să depună o moțiune de cenzură, opoziția nu si-a anunțat deocamdata intenția să facă asta. În schimb, este posibil ca Înalta Curte de Casație și Justiție să conteste inițiativa și de această dată.
Ilie Bolojan a declarat că proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor îndreaptă o inechitate socială, dar, în acelaşi timp, creează premisele unui sistem de pensii sustenabil şi răspunde unui angajament luat de ţara noastră prin PNRR.
„În primul rând, creşte vârsta de pensionare a magistraţilor de la 48-50 de ani, cât este acum, la 65 de ani. Introduce o creştere a vechimii în muncă, care acum era de 25 de ani, de minim 35 de ani. Asta înseamnă că nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani, astăzi avem pensionare la 48 de ani. De asemenea, introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net.
Astăzi, aşa cum ştiţi, pensia este cât ultimul salariu. De asemenea, faţă de primul proiect, extinde perioada de tranziţie de la 10 ani la 15 ani, asta înseamnă că în fiecare an de acum înainte, fiecare generaţie de magistraţi va trebui să lucreze un an în plus, în aşa fel încât, treptat-treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani”, a explicat Bolojan.
Potrivit acestuia, al doilea efect al acestui proiect este că pune economia „pe baze sănătoase”, în condiţiile în care România este pe penultimul loc în Europa ca număr de cetăţeni din populaţia activă implicaţi în economie.
„Între 55 şi 64 de ani, doar 53% din cetăţenii României sunt implicaţi în economie într-o formă contractuală, ceilalţi, din păcate, sau sunt plecaţi din ţară sau, prin diferite formule de pensionări anticipate sau alte drepturi, nu mai sunt implicaţi în economie. Dacă vrem să avem bugete mai mari, dacă vrem să avem o economie mai puternică, unul dintre lucrurile care trebuie să le urmărim în anii următori este să avem mai mulţi oameni implicaţi în economie, mai mulţi angajaţi în economia reală şi o economie mai competitivă, pusă pe baze sănătoase. Acest proiect vine să răspundă acestei realităţi şi să avem garanţia unui sistem de pensii sustenabil în anii următori”, a evidenţiat Bolojan.
El a punctat că proiectul răspunde şi unui angajament asumat de România prin PNRR.
„În ultimul rând, răspunde unei necesităţi legate de accesarea fondurilor europene, pentru că, aşa cum ştiţi, corectarea acestei nedreptăţi este una din condiţiile pe care România şi le-a asumat şi este jalon în PNRR. Şi, odată cu demararea procedurii de angajare a răspunderii pe data de 28, credem că sunt respectate condiţiile în aşa fel încât România să încaseze banii care îi are reţinuţi din fondurile europene. Acestea sunt motivele pentru care Guvernul a decis să-şi angajeze răspunderea cu acest proiect de lege”, a adăugat Bolojan.
Procedura angajării răspunderii înseamnă că proiectul nu a fost dezbătut ori votat de parlamentari. În schimb, potrivit Constituției, opoziția are dreptul ca în decurs de trei zile să depună o moțiune de cenzură prin care să dea jos Guvernul și să împiedice adoptarea proiectului. Niciun partid nu a anunțat până acum că va face acest pas.
