România trebuie să limiteze creșterea cheltuielilor publice în următorii ani, astfel încât să poată ieși din procedura de deficit excesiv până în 2030. Consiliul Uniunii Europene a publicat o recomandare importantă pentru România, care trebuie să reducă deficitul bugetar excesiv. Pentru a ieși din această procedură, România trebuie să limiteze creșterea cheltuielilor publice la cel mult 2,8% din PIB în 2025 și 2,6% în 2026. Totodată, țara are termen pana pe 15 octombrie să adopte măsuri concrete și să prezinte un plan clar pentru corectarea situației financiare.
Programul de Guvernare PSD-PNL-UDMR-Grupul parlamentar al minorităților naționale perioada 2025 – 2028 prevede măsuri de reducere a cheltuielilor publice și reduceri de personal de cel puțin 20% în administrația centrală. De asemenea, vor fi plafonate salariile în autoritățile autofinanțate. CASS va fi aplicat la pensiile de peste 4.000 de lei, iar impozitul pe dividende și profit va crește la 16.
Pentru anii următori, Consiliul recomandă ca creșterea cheltuielilor să rămână sub 4,6% în 2027, apoi să scadă treptat până la 4% în 2030. Această strategie este menită să reducă treptat deficitul bugetar, care ar trebui să ajungă sub limita stabilită până în 2030.
Pe baza traiectoriei prevăzute în această recomandare, deficitul guvernamental înregistrat de România ar urma să scadă de la 9,3% din PIB în 2024, până la 2,8% din PIB în 2030. Datoria guvernamentală ar urma să continue să se majoreze, de la 54,8% din PIB la finele lui 2024, până la 62,3% din PIB la finele lui 2028, pentru ca ulterior să scadă la 61,1% din PIB în 2030.
„Respectarea ratelor maxime de creştere ale cheltuielilor nete recomandate, stabilite de traiectoria corectivă, ar trebui să asigure o corecţie durabilă a deficitului excesiv, în timp ce măsuri concrete ar trebui să fie orientate spre îmbunătăţirea calităţii şi a componenţei finanţelor publice, menţinerea investiţiilor şi consolidarea potenţialului de creştere al economiei. Reformele de natură fiscală şi economică mai largă ar trebui să îmbunătăţească potenţialul de creştere şi de rezilienţă al economiei într-un mod sustenabil şi să sprijine sustenabilitatea fiscal” transmite Consiliul Uniunii Europene.
