Răzvan Burleanu primește susținre pentru a deveni noul președinte UEFA în contextul unei scindări din cadrul forului european, care a fost provocată de planul lui Aleksander Ceferin de a rămâne în funcție până în 2031
Informația potrivit căreia Răzvan Burleanu primește susținre pentru a deveni noul președinte UEFA în contextul unei scindări din cadrul forului european, care a fost provocată de planul lui Aleksander Ceferin de a rămâne în funcție până în 2031 vine de la publicația britanică The Independent. Aleksander Ceferin este președinte UEFA din septembrie 2016. În luna aprilie a acestui an, slovenul a fost ales în unanimitate pentru al treilea mandat consecutiv, unul care este valabil până în 2027.
Recent, au apărut informații potrivit cărora Ceferin plănuiește să schimbe statutul UEFA, care le permite președinților să aibă cel mult trei mandate. Prin această mișcare, slovenul și-ar dori al patrulea mandat, unul care s-ar încheia în 2031, după 15 ani de șefie. Mai mulți președinți de federații din Europa nu au primit bine vestea, considerând că ar fi o mișcare nedemocratică și nu ar reprezenta interesele fotbalului.
The Independent arată că Răzvan Burleanu este văzut drept cel mai bun candidat de către cei mai mulți dintre cei implicați. Președintele Federațiai Române de Fotbal ar avea parte și de susținerea britanicului David Gill, vicepreședintele actual al UEFA și membru în Comitetul Executiv, care s-ar fi pronunțat împotriva ideii lui Ceferin de a schimba statutul.
Un vot privind modificarea statutului este programat la Congresul UEFA de la Paris, în februarie 2024, unde Aleksander Ceferin are nevoie de cel puțin 28 de voturi de la cele 55 de state membre pentru ca schimbarea să intre în vigoare.
În contextul divergențelor dintre Ceferin și membrii UEFA, Burleanu capătă tot mai multă susținere. El este văzut drept un excelent și responsabil administrator, fiind conectat la acest sport și datorită tatălui său, fostul fotbalist Gheorghe Burleanu, care a jucat în prima ligă.
The Independent continua cu descrierea lui Răzvan Burleanu și arată că „În vârstă de 39 de ani, Burleanu a fost și el fotbalist la nivel de juniori, are o teză de doctorat în management organizațional și a lucrat în politica românească, dar și în mai multe grupuri de lucru ale UEFA. Burleanu a fost ales în Consiliul FIFA în aprilie 2021”
În septembrie, Răzvan Burleanu și trei vicepreședinți UEFA au protestat într-o ședință de Comitet Executiv împotriva planului UEFA de reintegrare a Rusiei în fotbalul internațional la nivel de juniori. Potrivit Sky News, trei vicepreședinți UEFA, polonezul Zbigniew Boniek, englezul David Gill și galeza Laura McAllister, s-au opus planului de a reaccepta Rusia și s-au abținut de la vot. Ceilalți doi vicepreședinți, italianul Gabriele Gravina și suedezul Karl-Erik Nilsson, au votat pentru întoarcerea Rusiei. În prezent, Răzvan Burleanu a profitat de prezența la ședință pentru a vorbi împotriva readmiterii echipelor Rusiei, dar nu a putut vota. Ca membru al Consiliului FIFA, șeful Federației Române de Fotbal poate asista la reuniunile Comitetului Executiv UEFA, însă nu are drept de vot.
