Proiectul de lege privind înființarea Registrului traficanților de droguri a fost adoptat de Camera Deputaților, ca for decizional. Ministrul Justiției a accentuat că, prin intermediul acestei baze de date, polițiștii vor avea posibilitatea să monitorizeze mai eficient traficanții de droguri.
Proiectul de lege privind înființarea Registrului traficanților de droguri a fost adoptat de către deputați cu 246 de voturi pentru și patru abțineri.
„Am inițiat acest proiect, împreună cu colegi din Partidul Național Liberal, din nevoia de a avea un instrument cu rol în prevenirea și combaterea traficului de droguri, mai ales că sunt traficanți care recidivează. Registrul reprezintă un mijloc de cunoaștere, supraveghere și identificare operativă a persoanelor care au comis infracțiuni din sfera traficului ilicit de droguri, precum și a celor care au efectuat fără drept operații cu substanțe psihoactive sau pretinzând că dețin autorizație”, a declarat ministrul Justiției, Alina Gorghiu.
Propunerea legislativă vizează instituirea Registrului Național Automatizat referitor la persoanele implicate în comiterea infracțiunilor din sfera traficului de droguri.
„În scopul prevenirii și combaterii faptelor din sfera ilicitului de droguri, precum și pentru a evita riscul recidivei, se organizează Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni din sfera traficului de droguri, denumit în continuare Registrul”, prevede inițiativa legislativă.
În cadrul Registrului, nu sunt înregistrate persoanele fizice care, la momentul comiterii faptelor, erau minore. Totuși, există o excepție în acest sens. Persoanele minore vor fi trecute doar dacă instanța de judecată a decis expres acest lucru în contextul unui proces penal.
Conform prevederilor acestei legi, termenii următori au următoarea semnificație:
- Copia de pe Registru – documentul eliberat autorităților române competente, care confirmă absența înregistrărilor în Registru sau, după caz, informațiile înscrise în Registru referitoare la acestea;
- Stat membru – statul care este membru al Uniunii Europene;
- Stat terț – statul care nu este membru al Uniunii Europene;
- Locație – imobilul în care persoana înscrisă în Registru rezidă/se află pentru o perioadă nedeterminată sau imobilul în care desfășoară activitatea.
Ministerul Afacerilor Interne este responsabil de organizarea Registrului, iar înregistrările sunt gestionate de unitățile Poliției Române prin structuri specializate în domeniul traficului de droguri.
Registrul este organizat independent de cazierul judiciar. El face parte din Sistemul Național de Evidență Informatizată a Cazierului Judiciar, stabilit conform Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, republicată, cu modificările și completările ulterioare. În plus, există posibilitatea interconectării Registrului cu alte baze de date ale Poliției Române.
„Evidența informatizată a Registrului și evidența informatizată dactiloscopică și a datelor genetice judiciare se organizează și funcționează în cadrul Poliției Române, care asigură și coordonarea activităților desfășurate în aceste domenii”, mai prevede proiectul.
Alina Gorghiu a explicat că se pune bazele unei baze de date care va permite poliției să monitorizeze activitățile traficanților de droguri.
Astfel, autoritățile vor avea acces la informații precum locația acestora, ocupația, interacțiunile sociale, participarea la evenimente sau apropierea de școli.
Durata înregistrării în registrul respectiv variază între 5 și 20 de ani, în funcție de gravitatea pedepsei, permițând poliției să identifice riscuri potențiale de recidivă în această perioadă.
„Practic, vorbim despre o bază de date cu ajutorul căreia poliția va putea să verifice unde sunt traficanții, ce fac, ce serviciu au, cu cine intră în contact, dacă sunt la un festival sau dacă stau în preajma școlilor. În funcție de pedeapsă, persoanele vor fi înscrise în registru între 5 și 20 de ani. În această perioadă, poliția va putea ști unde există riscul ca persoana vizată să vândă din nou droguri”, a mai spus Alina Gorghiu.
