CCR susține că prin publicarea declarațiilor de avere se „încalcă dreptul la protecția vieții private”. Pe de altă parte, Agenția Națională de Integritate avertizează că România riscă să încalce angajamente internaționale esențiale, iar judecătorul Cristi Danileț atrage atenția că hotărârea subminează peste un deceniu de progrese în lupta pentru transparență și integritate în funcțiile publice.
Curtea Constituțională a României a adoptat o decizie în ceea ce privește ascunderea averilor soților și copiilor. Aceasta a fost luată în unanimitate de CCR, în timp ce decizia legată de interzicerea publicării acestor declarații a fost adoptată cu majoritate de voturi. În ceea ce privește bunurile soților, CCR susține că a luat această decizie pentru că „o declarație de avere nu poate fi făcută decât în nume propriu”.
„Fiind o declarație pe proprie răspundere angajează răspunderea penală a declarantului, motiv pentru care nu poate fi făcută decât în nume propriu, o persoană neputând fi ținută răspunzătoare din punct de vedere penal pentru fapta/declarațiile altei persoane”, se arată în comunicatul CCR.
În ceea ce privește publicarea declarațiilor de avere, CCR susține că se „încalcă dreptul la protecția vieții private”.
„Curtea a apreciat că este suficientă depunerea declarațiilor la organul competent să le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora nu este necesară și proporțională atingerii finalității propuse”, mai arată CCR.
Agenția Națională de Integritate avertizează că România riscă să încalce angajamente internaționale esențiale, iar judecătorul Cristi Danileț atrage atenția că hotărârea subminează peste un deceniu de progrese în lupta pentru transparență și integritate în funcțiile publice.
Reprezentanții Agenției Naționale de Integritate atrag atenția asupra implicațiilor deciziei CCR prin care anumite articole din Legea nr. 176/2010 au fost declarate neconstituționale. Potrivit ANI, această hotărâre ar putea submina progresele realizate în ultimii 20 de ani în domeniul transparenței instituționale și al responsabilizării funcționarilor publici.
Mai mult, efectele ar putea fi resimțite inclusiv în relația României cu organisme internaționale precum OCDE, Uniunea Europeană și Consiliul Europei.
ANI subliniază că peste 160 de țări au implementat sisteme similare de transparență privind averile și interesele funcționarilor. Studiile realizate de Banca Mondială confirmă faptul că astfel de mecanisme contribuie la prevenirea corupției instituționale și la consolidarea încrederii publice.
„Prin operaţiunile de prelucrare a declaraţiilor de avere şi de interese, Agenţia îndeplineşte o obligaţie legală, statuată în dreptul intern prin Legea nr. 176/2010, obligaţie ce serveşte interesul public”, menționează ANI în comunicatul său.
Decizia produce efecte doar pentru viitor și nu vizează declarațiile deja publicate anterior apariției în Monitorul Oficial.
