Premierul Ilie Bolojan propune lansarea unui amplu proces de reorganizare teritorială și administrativă în România. Inițiativa urmărește reducerea costurilor publice și creșterea eficienței administrației locale, fără desființarea localităților.
Într-un context marcat de presiuni economice și nevoia de eficientizare a aparatului de stat, premierul Ilie Bolojan a anunțat intenția de a demara un proces de reformă teritorială. Obiectivul său este clar: administrații locale mai eficiente, cu cheltuieli mai bine controlate și servicii publice de calitate. Fără să anunțe un calendar precis, Bolojan spune că pregătirile încep deja prin formarea unor grupuri de lucru dedicate.
Ilie Bolojan spune că se vor înființa de săptămâna viitoare,grupuri de lucru pe categorii administrative – comune, orașe și municipii – pentru a analiza particularitățile fiecărui tip de unitate administrativă. Măsurile vor viza optimizarea funcționării acestora și adaptarea la realitățile financiare actuale.
„Reorganizarea administrativă e o necesitate pentru România, dar i-aș minți pe români dacă le-aș spune că va fi făcută anul acesta sau anul viitor, pentru că e greu să faci operații complicate multe în același timp.Energia noastră e pentru scoaterea României din această perioadă dificilă, dar una dintre componente e o reformă care ține de administrația publică locală, dar nu în sensul desființării de localități, pentru că acest lucru se face de la finalul unui ciclu electoral, deci chiar dacă ne-am dori de mâine să facem asta, oamenii cu mandate, aleși, își închid mandatul”, a declarat Bolojan la Antena 3.
Premierul a precizat că obiectivul nu este desființarea localităților, ci eficientizarea activității acestora. Reforma va începe cu modificări care pot fi aplicate imediat, urmând ca efectele să fie evaluate pe termen mediu și lung.
Conform premierului, un număr mare de comune din România nu își pot acoperi cheltuielile administrative din surse proprii. Acestea se bazează în mod covârșitor pe subvenții de la bugetul de stat sau de la consiliile județene pentru a funcționa.
„De săptămâna viitoare formăm grupuri de lucru pe fiecare structură – municipii, orașe, comune – pentru că problemele lor sunt diferite. Aici nu e vorba de a desființa, ci de a lua măsuri care să-i facă mai eficienți.Sunt multe comune – peste 60% – care nu-și pot acoperi cheltuielile personalului cu impozite și taxe, dar au posibilitatea să-și hotărască numărul de angajați la primărie, iar suficient de larg este sacoul care să-i încapă, să-și stabilească nivelul de salarizare, își acordă sporurile de fonduri europene și după aia au și cele mai mici nivele de impozite, pentru că în conștiința cetățeanului nu e o legătură între impozitul pe care-l plătește și calitatea serviciului pe care-l primește”, a transmis Bolojan.
În opinia sa, lipsa unei legături directe între taxele locale și calitatea serviciilor oferite de primării contribuie la o administrare defectuoasă.Reforma propusă de Bolojan presupune o nouă abordare în ceea ce privește alocarea fondurilor publice către administrațiile locale. Statul ar putea condiționa sprijinul financiar de respectarea unor criterii clare privind structura de personal și grilele de salarizare.
„Și-atunci trebuie să lucrăm la aceste mecanisme în care guvernul îți dă bani sau CJ să poți funcționa, atunci îți dăm noi și grilă de salarizare, număr de angajați care să limiteze cheltuielile. Nu trebuie să ai neapărat doi consilieri personali la un primar, mulți primari responsabili n-au angajat că știu că n-au bugete”, a mai spus premierul.
În viziunea sa, nu toate funcțiile din primării sunt esențiale. Exemplul oferit a fost cel al consilierilor personali ai primarilor, ale căror posturi nu sunt mereu necesare și pot fi eliminate pentru a reduce costurile.
