Premierul Nicolae Ciucă spune că România este pregătită să primească un „număr destul de mare” de refugiați în cazul unui conflict în Ucraina, precizând însă că până acum nu a fost nicio solicitare în acest sens și nici de repatriere.
România este pregătită să primească refugiați din Ucraina dar încă nu a primit „solicitări” în acest sens. Această precizare a fost făcută, luni dimineață, de premierul Nicolae Ciucă.
Întrebat ce număr de refugiaţi ar putea primi România, el a răspuns: „Un număr destul de mare”.
Întrebat despre situaţia din Ucraina, după ce au apărut informaţii că ar fi început atacurile în zona separatistă, premierul Ciucă a transmis: „Toate aceste informaţii le primim din surse deschise şi, în acest moment, nu am reuşit să avem încă o analiză cu instituţiile de specialitate”.
El a susţinut că nu există solicitări de repatriere din partea românilor aflaţi în Ucraina.
„Nu avem această solicitare. Există doar comunicatul MAE şi în funcţie de solicitări suntem pregătiţi să acţionăm ca atare, există pregătite măsuri astfel încât să putem să asigurăm sprijinul necesar unui flux de refugiaţi, inclusiv partea de repatriere. Până în acest moment nu avem nicio solicitare”, a afirmat premierul.
Duminică, Ministerul Afacerilor Externe a actualizat textul alertei curente de călătorie pentru Ucraina şi a transmis că „recomandă puternic cetăţenilor români evitarea oricărei deplasări în Ucraina, manifestarea unei atenţii deosebite şi, de asemenea, să ia în considerare părăsirea teritoriului acestui stat cât mai curând”.
De asemenea, MAE sfătuieşte cetăţenii români din Ucraina, inclusiv reprezentanţii mass-media, să fie vigilenţi, să evite aglomerările mari de oameni, să se informeze permanent din surse sigure, să îşi ajusteze prompt planurile de călătorie, în funcţie de situaţia de securitate din zonă şi să respecte reglementările stabilite de autorităţile ucrainene.
Occidentul consideră că războiul Rusia – Ucraina poate fi evitat dacă Ucraina va accepta negocieri politice cu Rusia. Unul dintre scopurile negocierii ar putea fi materializarea acordului Minsk 2, din anul 2015. Acordul include creșterea autonomiei regiunilor din Ucraina și organizarea de alegeri în aceste regiuni. Guvernul de la Kiev se teme că asemenea alegeri ar putea facilita federalizarea sau chiar dezmembrarea Ucrainei.
