România reprezintă 0,2% din datoria globală, cu o datorie guvernamentală estimată la 258,6 miliarde de dolari în 2025. Raportat la economie, povara este mare:datoria publică brută atinge 61,2% din PIB, un nivel aflat peste pragurile de prudență bugetară asumate față de Uniunea Europeană.
România este un punct mic pe harta unei datorii publice globale uriașe. Datoriiile guvernelor din lumea întreagă a ajuns la 111 triliarde de dolari, în creștere față de anul trecut.
Datoria guvernamentală a României e doar un punct în tabloul datoriilor publice globale care, în 2025, a ajuns la un nivel record: 111 trilioane de dolari, cu 8,3 trilioane mai mult față de anul precedent. Deși economia mondială a depășit vârful din perioada pandemiei, presiunile bugetare nu au dispărut, iar împrumuturile statelor continuă să crească într-un ritm îngrijorător, arată Visual Capitalist.
România reprezintă 0,2% din datoria globală, cu o datorie guvernamentală estimată la 258,6 miliarde de dolari în 2025. Raportat la economie, povara este semnificativă: datoria publică brută atinge 61,2% din PIB, un nivel aflat peste pragurile de prudență bugetară asumate față de Uniunea Europeană.
Pe lângă estimările făcute de experții din afara țării, situația este confirmată și de autoriățile de la București. În iulie, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a afirmat că datoria publică a României este prognozată să ajungă la sfârşitul acestui an la 60% din PIB şi a adăugat că aceasta a crescut cu 20% în ultimii cinci ani.
Alexandru Nazare explică faptul că datoria publică a României a crescut de la 570 de miliarde la peste 1.100 de miliarde. El a precizat că României i-au fost cerute permanent măsuri corective, având în vedere situaţia economică, dar că nu a răspuns nici la solicitarea din ianuarie de a prezenta un raport cu respectivele măsuri până în aprilie, şi nu a răspuns nici după aprilie de ce nu a fost prezentat raportul.
„Datoria publică a crescut, e prognozată să ajungă la sfârşitul acestui an la 60%, a crescut enorm în ultimii cinci ani cu aproape 20%, de la 570 de miliarde de peste 1100 de miliarde, ceea ce, bineînţeles, ne pune într-o altă zonă de risc faţă de ce riscuri aveam de gestionat acum cinci ani sau acum 15 ani”, a explicat Alexandru Nazare.
La nivel mondial, dinamica este și mai spectaculoasă. În 2025, SUA și China controlează împreună 51,8% din întreaga datorie guvernamentală globală, configurând un peisaj dominat de două superputeri economice care absorb volume uriașe de capital pentru a-și susține politicile interne.
Statele Unite rămân cel mai mare datornic al lumii, cu o datorie ce depășește 38 de trilioane de dolari, echivalentul a 125% din PIB. Povara este dublată de un fenomen îngrijorător: plățile nete de dobândă aproape s-au triplat în ultimii cinci ani, iar estimările arată că se vor dubla din nou până în 2035, ajungând la 1,8 trilioane de dolari anual – un nivel care riscă să înghită o parte semnificativă din bugetul federal.
China, cu o datorie de 18,7 trilioane de dolari, continuă să accelereze împrumuturile, în special din cauza stimulentelor guvernamentale și a veniturilor slabe generate de un sector imobiliar aflat în recesiune. Doar în 2025, datoria chineză a crescut cu aproape 2,2 trilioane de dolari.
Pe poziția a treia se află Japonia, unde datoria publică a ajuns la 9,8 trilioane de dolari, adică 230% din PIB. Cu toate acestea, noul premier Sanae Takaichi propune încă 92,2 miliarde de dolari în stimulente, într-o încercare de a relansa o economie marcată de stagnare cronică.
Topul este completat de Marea Britanie și Franța, fiecare cu datorii de aproximativ patru trilioane de dolari. În Franța, presiunea asupra finanțelor publice alimentează tensiuni politice severe: în doar doi ani, țara a schimbat cinci prim-miniștri, pe fondul disputelor legate de tăierile bugetare.
