În timp ce un simbol al comunității devine morman de moloz, instituțiile statului par să fi intrat în „silenzio stampa”Inspectoratul Județean pentru Construcții, Direcția Județeană pentru Cultură Sălaj și Inspectoratul pentru Situații de Urgență Porolissum Sălaj au ”pus batista pe țambal”, părând a fi într-o stare de conservare. A problemelor? A adevărului? Deocamdată, imposibil de răspuns.
La aproape trei zile de la prăbușirea Bisericii Reformate din Cehu Silvaniei, monument istoric din categoria A, în timp ce acesta se degradează iremediabil, instituțiile statului nu pot formula nici măcar o poziție oficială.
Urgența de pe teren, din păcate, se lovește cumplit de inerția birourilor.Și a instituțiilor care, fiind oricum mult prea multe, se împiedică una de alta atunci când trebuie să ia măsuri concrete sau să își asume responsabilități.
Chiar dacă am trimis o serie de solicitări de informații publice, în baza legii 544, instituțiile statului…stau . Cetățenii pot să aștepte. Chiar pot și să riște. Și nu este vorba despre orice risc. De data aceasta vorbim despre viață.
Deși instituțiile statului au termen de 10-30 de zile pentru răspunsuri complexe, pentru informații de interes public urgent, cum este situația Bisericii dărâmate din Cehu Silvaniei, ar trebui să răspundă mult mai repede, aproape imediat- dar în niciun caz să nu depășească 24 de ore. Asta, doar dacă îi interesează de cetățenii pe care îi reprezintă. Dar, din păcate,unele dintre instituțiile statului, susținute din banii cetățenilor, nu arată sub nicio formă că ar avea vreo urmă de respect față de aceștia. Este posibil să greșim, însă tot ce aceștia întreprind conduce- fără tăgadă- înspre această concluzie.
Până la ora publicării acestui articol, Inspectoratul Județean în Construcții Sălaj,instituția cu cele mai mari responsabilități, nu a oferit absolut nici una din informațiile pe care le-am solicitat. Și nu este vorba despre ”teste complicate” . Cetățenii au nevoie de informații simple, concrete, care să le inducă starea de siguranță publică. Iată întrebările transmise către Inspecția în construcții:
1.Stadiul proiectului: Care era procentul de execuție a lucrărilor de restaurare în cadrul proiectului de aproximativ 10 milioane de lei în momentul prăbușirii?
2.Expertiza tehnică: Dacă expertiza structurală realizată înainte de începerea lucrărilor prevedea riscul de prăbușire a turlei și ce măsuri de sprijinire/consolidare temporară au fost impuse constructorului.
3.Autorizații și avize: Dacă au existat controale recente ale ISC pe acest șantier și dacă au fost constatate nereguli în modul de execuție sau în respectarea normelor de protecție a muncii și siguranță publică.
4.Măsuri post-incident: Care sunt demersurile legale inițiate de instituția dumneavoastră pentru stabilirea responsabilității (proiectant, executant sau diriginte de șantier) și pentru securizarea restului monumentului istoric.
5.Siguranța publică: Motivele pentru care zona adiacentă șantierului (drumul județean/trotuarul) nu a fost restricționată total, având în vedere intervențiile structurale majore la turlă.
Răspuns: zero! Nimic! Nu s-a dat nicio undă verde
Un set de întrebări am adresat și către Direcția pentru Cultură Sălaj, responsabil cu patrimonial, ținând cont de faptul că este vorba despre un monument istoric reabilitat( ceea ce este foarte bine) cu fonduri destinate culturii. Iată întrebările:
1.Selecția constructorului: „Ce criterii de experiență în restaurarea monumentelor de clasa A a îndeplinit firma care a câștigat licitația pentru proiectul de 10 milioane de lei?”
2.Recuperarea patrimoniului: „Există un plan de inventariere a elementelor arhitecturale originale (piatră cioplită, elemente decorative) din mormanul de dărâmături pentru o eventuală reconstrucție?”
3.Responsabilitatea financiară: „Cine va suporta costurile suplimentare pentru reconstrucția turlei, având în vedere că incidentul a avut loc sub gestiunea constructorului?”
4.Siguranța publică: Motivele pentru care zona adiacentă șantierului (drumul județean/trotuarul) nu a fost restricționată total, având în vedere intervențiile structurale majore la turlă.
Răspuns: zero! Omerta la Cultură!
Atenția noastră s-a îndreptat către Inspectoratul pentru Situații de Urgență Porolissum Sălaj, din partea căruia am dorit să aflăm detalii cu privire la măsurile de siguranță, dar nu numai. Așa că am formulat și pentru aceștia un set de întrebări, care arată așa:
1.Dinamica intervenției: Care a fost ora exactă a apelului la 112 și ce forțe au fost dislocate în primă fază (număr de autospeciale, echipaje SMURD, echipaje de descarcerare)?
2.Evaluarea victimelor: În afară de persoana rănită (agentul de poliție), au fost identificate alte persoane surprinse sub dărâmături în urma misiunii de căutare-salvare?
3.Elemente structurale: În urma evaluării la fața locului, care este verdictul pompierilor privind stabilitatea restului edificiului? Există un risc iminent de prăbușire a fațadei sau a elementelor de acoperiș rămase?
4.Elemente de siguranță: Ce restricții au fost impuse în perimetrul bisericii și pentru cât timp se estimează menținerea zonei de excludere pentru pietoni și trafic auto?
5.Avize de securitate la incendiu/protecție civilă: Având în vedere că obiectivul se afla în proces de restaurare, a fost depusă la ISU Sălaj o documentație privind securitatea pe parcursul lucrărilor sau planuri de intervenție specifice șantierului?
6.Sprijin tehnic: Au fost solicitate utilaje suplimentare de la autoritățile locale sau județene pentru degajarea în siguranță a celor peste 200 de tone de moloz?
7.Care este identitatea Dirigintelui de Șantier și a Responsabilului Tehnic cu Execuția (RTE) desemnați pentru acest obiectiv? Au fost contactați?
Din păcate, și din partea celor care ar trebui să se ocupe cu salvarea și protejarea vieților, același rezultat: răspuns zero ! Liniște de mormânt la butoane! Cetățenii mai au timp, vor fi informați când vor considera instituțiile statului de cuviință să facă acest lucru.
Singura instituție care a oferit un răspuns pertinent este Instituția Prefectului Sălaj. Redăm în continuare declarația telefonică a prefectului județului Sălaj, Claudiu Cristian Bîrsan:
”Am fost informat în timp real despre producerea incidentului, astfel că m-am asigurat că la fata locului sunt reprezentanți ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență Sălaj și ai Inspectoratului de Poliție Județean Sălaj, și am solicitat să fie luate toate măsurile pentru limitarea pagubelor și identificarea potențialelor victime, balizarea locului. În dimimeața zilei următoare m-am deplasat la fața locului împreună cu reprezentanți ai Consiliului Județean Salaj, Direcția pentru Cultură Sălaj, Inspectoratul Județean pentru Construcții , Muzeul Județean de Istorie Zalău, Primăria Cehu Silvaniei, acolo fiind deja reprezentanți ai constructorului, proiectantului și expertului tehnic.
Urmare a dialogului între aceste instituții am dispus următoarele măsuri:
-punerea în siguranță a monumentului- responsabil: constructorul și Direcția pentru Cultură Sălaj;
-degajarea molozului și identificarea obiectelor de patrimoniu aflate sub moloz:responsabili Constructorul, Primăria Cehu Silvaniei, Muzeul Județean;
-efectuarea unei expertize privind conservarea monumentului și soluția care trebuie adoptată pentru reconstrucția turnului: -responsabil: expertul tehnic ; termen de realizare începutul săptămânii viitoare;
-în cauză s-a deschis un dosar de cerectare penală cu scopul de a identifica cauzele și împrejurările în care s-a produs acest incident și cine se face vinovat de acesta.
Strada va fi deschisă circulației de îndată ce molozul va fi degajat”
O altă instituție care a înțeles urgența și importanța comunicării publice a fost Primăria orașului Cehu Silvaniei. Astfel, am fost informați că pentru obiectivul în cauză a fost emisă autorizația de construcție în anul 2022, ulterior prelungită, iar finanțarea pentru același obiectiv ”Reabilitarea Bisericii Reformate Cehu Silvaniei” a avut două componente de finanțare,cu termene de execuție diferite (!?)
Una dintre finanțări vine de la Consiliul Județean Sălaj, în sumă de 60.000 lei,cu termen de finalizare 31.12.2025 , iar o altă finanțare vine din fonduri gestionate de Ministerul Culturii, în sumă de aproape 10 milioane lei, cu termen de finalizare 23.10.2027.
În timp ce zidurile Bisericii din Cehu Silvaniei cedează rând pe rând, o parte din autoritățile statului par să se adăpostească în spatele unui zid și mai greu de dărâmat: birocrația tăcerii. Însă această tăcere nu este doar o lipsă de politețe față de presă și cetățeni, ci o asumare tacită a unui risc imens.
Dacă mâine, restul structurii șubrezite se prăbușește, cine va urca pe dărâmături să explice de ce nu s-a intervenit, sau de ce au fost luate ( ori nu) anumite măsuri?
Va fi Direcția pentru Cultură Sălaj, care are datoria legală să vegheze asupra integrității patrimoniului, dar care astăzi pare să ignore agonia unui monument? Probabil ”omerta la cultură”?
Va fi Inspectoratul Județean în Construcții, care ar trebui să fie prima instituție ce evaluează pericolul public reprezentat de o structură instabilă? Chiar se așteaptă unda verde???
Va fi ISU Porolissum, în cazul în care un trecător va fi rănit de resturile care nu au fost asigurate la timp sau necorespunzător? Chiar este liniște de mormânt la butoane?
Responsabilitatea morală este deja clară: aparține tuturor celor care, având pârghiile puterii și ale semnăturii, au ales să nu răspundă. Dar responsabilitatea legală este mult mai rece și mai tăioasă. Conform legii, inacțiunea în fața unui pericol iminent poate fi la fel de gravă ca o acțiune greșită.
Nu cerem doar declarații de presă, ci o dovadă că instituțiile statului nu sunt doar niște clădiri cu program de funcționare, ci entități capabile să protejeze viața și istoria. Până când tăcerea va fi spartă de un răspuns oficial, singurul zgomot care se aude la Cehu Silvaniei este cel al cărămizilor care cad, una câte una, peste neputința unui sistem care pare să fi uitat că lucrează pentru oameni.
Întrebarea care se pune este destul de simplă, dar, în acelați timp dureroasă:
„Câte ore mai trebuie să treacă până când tăcerea instituțională va deveni complicitate la distrugerea definitivă a acestui monument?”
