Pe 1 octombrie, calendarul ortodox marchează Acoperământul Maicii Domnului, o sărbătoare care în cultura populară poartă numele de Pocroave și vine la pachet cu o mulțime de tradiții fascinante. Dincolo de semnificație spirituală profundă care amintește de o minune petrecută în secolul al 10-lea la Constantinopol, acest lucru este un adevărat ghid străvechi de supraviețuire și superstiții pentru sezonul rece. De la secrete pentru un păr superb și până la rețete tradiționale de plăcinte, tinerii pot descoperi astăzi un univers plin de obiceiuri care legau direct viața comunității de ritmul naturii.
Istoria din spatele acestor zile nu transportă direct în secolul al 10-lea, în celebrul cartier Vlaherne din Constantinopol. Acest loc avea o legătură strânsă cu spațiul românesc, fiind locuit de vlahii plecați din Scithia Minor. Biserica de acolo era faimoasă pentru că păstra relicve sfinte de o valoare inestimabilă: o icoană făcătoare de minuni, dar și cămașa, brâul și maforionul Fecioarei Maria, aduse în capitală încă din secolul la 5-lea. Originea sărbătorii stă într-o viziune spectaculoasă: Maica Domnului a fost văzută în fața unei mulțimi uriașe, rugându-se și întinzându-și acoperământul deasupra tuturor celor prezenți ca un simbol al protecției absolute.
Dacă inițial evenimentul a fost celebrat în bisericile de tradiție slavă deschis cu secolul la 12-lea, tradiția a trecut rapid și la români. În satele noastre, ziua a primit numele de Pocroave, un termen popular care anunță primul semn real al iernii: acoperirea pământului cu brumă și înghețarea solului.
Pentru tinerii din comunități de altădată, această zi venea cu ritualuri foarte clare. Fetele care doreau sau podoabă capilară mai bogată și un păr lung apelau la rugăciuni speciale în această dimineață. Tot acum, tinerele care se căsătoresc credeau că vor avea parte de o relație lungă, stabilă și fericită. Existau însă și interdicții stricte care se respectă și astăzi: sub nicio formă nu se taie părul pe 1 octombrie. Bătrânii spuneau că firele tăiate rămân conectate cu trupul și, dacă sunt aruncate sau arse, pot fi folosite pentru farmece sau energii negative.
Pe lângă aceste mituri, componente culinare și sociale era extrem de importantă. Gospodinele coceau plăcinte calde de post, umplute cu mere sau dovleac, pe care le împărțeau vecinilor și oaspeților. Tot ca o regulă de aur, se ține un post să sever până la ora prânzului, în care se consumă doar apă, să se acopere simplu, ca formă de detoxifiere spirituală și fizică pentru protecție împotriva bolilor. În plus, în multe regiuni se făceau pomeniri pentru cei trecuți în neființă, iar animalele din curte erau stropite cu apă sfințită pentru a rezista cu bine în fața temperaturilor extreme ce urmează să vină.
