Ziua de 20 iulie este marcată în calendarul ortodox de sărbătoarea Sfântului Ilie, unul dintre cei mai importanți sfinți din tradiția creștină românească.
Ziua de 20 iulie este marcată în calendarul ortodox de sărbătoarea Sfântului Ilie, unul dintre cei mai importanți sfinți din tradiția creștină românească.
Ilie s-a născut în Galaad, de cealaltă parte a Iordanului, care se învecinează cu Arabia şi cu cetatea Tesvi. De la numele acestei localităţi se trage şi numele său, Ilie Tesviteanul. A trăit pe vremea lui Ahab, regele al Regatului Israel, ce avea reşedinţa în ţinutul Samariei. Sfântul Ilie a venit pe lume cu peste 800 de ani î. Hr., în ţinutul Tesvi din Galaad, într-o familie de preoţi, într-o perioadă în care iudeii se închinau idolilor şi zeilor străini, pe vremea împăratului Ahab. Se spune că la naşterea sa tatăl său a văzut oameni îmbrăcaţi în alb învelindu-l în scutece de foc şi, dându-i numele, i-au dat să mănânce o flacără, simbol al râvnei pentru Dumnezeu care l-a mistuit de-a lungul întregii sale vieţi.
În această zi, românii de pretutindeni își amintesc de puterea și faptele Sfântului Ilie, dar și de numeroasele tradiții și obiceiuri asociate cu această sărbătoare.
În trecut, ziua de Sfântul Ilie era văzută ca un moment potrivit pentru a binecuvânta și sfinți recolta.
Țăranii obișnuiau să ducă la biserică spice de grâu, porumb și alte produse agricole pentru a fi binecuvântate de preot. Se credea că astfel, recolta va fi ferită de pagube și va aduce belșug.
Sfântul Ilie este cunoscut și ca protector împotriva furtunilor și trăsnetelor. În satele de altădată, oamenii aprindeau lumânări și tămâie în casă, iar uneori chiar ieșeau pe câmp pentru a face rugăciuni speciale, cerând protecție pentru casele și animalele lor.
În unele regiuni, exista obiceiul ca în ziua de Sfântul Ilie să se postească sau să se consume doar anumite alimente. De exemplu, nu se mânca carne, iar unii țineau un post negru până la apusul soarelui, în semn de respect și evlavie.
În această zi, se credea că orice muncă fizică este interzisă. Gospodarii evitau să lucreze pământul sau să facă alte activități grele, de teamă să nu atragă mânia sfântului. În schimb, ziua era dedicată rugăciunii și odihnei.
Există câteva interdicții stricte pe care credincioșii le respectă de Sfântul Ilie pentru a nu atrage nenorociri asupra lor și a comunității:
Orice muncă, fie în casă, fie în afara ei, este interzisă. Se crede că cei care nu respectă această interdicție vor fi loviți de trăsnet sau vor suferi alte necazuri.
Spălatul rufelor este considerat o activitate ce poate atrage furia sfântului. În tradiția populară, se spune că Sfântul Ilie cutreieră cerul cu carul său de foc și poate pedepsi pe cei care nu respectă ziua lui.
Împrumutul de obiecte sau bani în această zi este văzut ca un gest aducător de ghinion. Se crede că astfel, persoana care împrumută poate să-și piardă norocul și prosperitatea.
Călătoriile lungi sunt evitate în această zi, deoarece se crede că Sfântul Ilie în zborul său prin ceruri, poate provoca furtuni violente și pericole neașteptate pentru cei aflați pe drumuri.
Este considerat „cel mai mare între proroci, mustrător al împăraţilor celor fărădelege şi pedepsitor al prorocilor mincinoşi, făcător de minuni şi râvnitor către Dumnezeu, cel căruia stihiile s-au supus şi cerul i-a dat ascultare”.
