Cluburile sportive din subordinea municipalităților care se bazează doar pe banii de la stat vor avea de suferit. Un draft al OUG privind măsurile fiscale ale Guvernului Ciolacu arată că printre masurile pe care guvernul Ciolacu vrea să le ia pentru a aduce mai mulți bani la buget este si reducerea cheltuielilor pentru sport pe care le au administrațiile locale.
Un draft al OUG privind măsurile fiscale ale Guvernului Ciolacu prevede că:
„Începând cu exercițiul bugetar al anului 2024, la elaborarea și aprobarea bugetelor locale, cheltuielile efectuate de autoritățile publice locale aferente capitolului bugetar 67: Cultură, Recreere, Religie și Sport nu pot depăși 7,5% din veniturile proprii realizate în exercițiul bugetar precedent”.
Dacă stăm să analizăm problemele reale cu care se confruntă o administrație publică, adică dacă ne gândim la cheltuielile proprii de funcționare, la învățământ, la sănătate, la dezvoltare, la asigurarea ordinii publice, la întreținerea drumurilor și a spațiilor verzi, la transportul public local dar și la multe altele, procentul de 7,5% din veniturile proprii alocat pentru acest capitol bugetar nu este chiar mic.
Dacă ne gândim la bugetele care le sunt alocate în acest moment structurilor sportive, în mod special, la faptul că din echipele românești de handbal, volei, baschet și alte sporturi de echipă fac parte jucători care vin pentru sume foarte mari în România, sume pe care în nici un caz nu le-ar putea câștiga în țările din care vin, atunci…procentul este unul mic. Dacă mai punem în balanță și faptul că acești jucători plătiți regește în România aduc plus-valoare loturilor naționale din care fac parte și care sunt concurenți ai României…atunci ne gândim cât de necesară era prevederea legislativă care cuprindea obligativitatea alcătuirii unui lot sportiv de echipă cu minim 40% jucători români. Credem că foarte necesară, chiar dacă echipele cu bugete exorbitante au comentat și contestat îndelung această măsură. Probabil că acesta este unul dintre motivele pentru care Ministerul Sportului a devenit Agenție, iar ministrul Eduard Novak a fost înlocuit cu Elisabeta Lipă. Este o presupunere rezonabilă, ținând cont de cât de contestată a fost măsura, dealtfel bună pentru sportul românesc, propusă de fostul ministru.
Conjugat cu o altă prevedere a OUG privind măsurile fiscale ale Guvernului Ciolacu, articolul va face ca activitățile culturale și sportive de masă din orașele mici și mijlocii, sau din municipiile mici, să devină istorie întrucât instituțiile publice cu personalitate juridică aflate în subordonarea autorităților publice centrale sau locale își pot desfășura activitatea dacă îndeplinesc următoarele condiții cumulative: a) au un număr de peste 50 de posturi; b) activitățile desfășurate de instituțiile publice nu se suprapun peste alte activități desfășurate de alte instituții publice cu același obiect de activitate.
Marile orașe vor fi mai puțin afectate în ce privește activitățile cultural-sportive, întrucât unele teatre și cluburi sportive municipale vor supraviețui prin comasare. De asemenea, unele instituții culturale, precum teatrele naționale sau muzeele de importanță națională primesc finanțare de la Ministerul Culturii astfel că nu vor cădea sub incidența plafonului de 7,5% impus administrațiilor locale. În schimb, sportul și cultura din orașele mici și mijlocii vor deveni aproape inexistente în cadru instituțional în municipiile mici ,orașele mici și mijlocii.
Dacă ne raportăm la municipiul Zalău, aceste prevederi vor afecta în special, Casa Municipală de Cultură și Clubul Sportiv Municipal Zalău. Cele două instituții pot rămâne fără funcția de director, iar cel mai probabil ele vor fi comasate și vor funcționa în cadrul aparatului de specialitate al primarului.
Nu doar aceasta este problema celor două instituții subordonate Consiliului Local Zalău. În prezent, bugetul alocat pentru capitolului bugetar 67: Cultură, Recreere, Religie și Sport este de 25.966.560 lei, din care 5.233.230 lei pentru activități culturale, adică Casa Municipală de Cultură și alte proiecte culturale, și 20.546.440 lei sunt alocați pentru sport și servicii recreative. Suma este cu 55% mai mare decât ceea ce prevede proiectul de OUG, astfel încât pentru anul 2024, în condițiile păstrării veniturilor proprii, va trebui redusă la 11.658.300 lei, rămânând la 45 % din nivelul alocării actuale. Cu alte cuvinte, mai mare atenție la banii alocați pentru activități care, până la urmă, nu găsesc justificare coerentă punând în balanță sumele de bani cheltuite cu rezultatele obținute. O fi bine, o fi rău? Rămâne de văzut ce câștigăm și ce pierdem. Probabil vom câștiga pentru cei mulți și vom pierde pentru cei puțini.
